Prezentarea se încărcă. Vă rugăm să așteptați

Prezentarea se încărcă. Vă rugăm să așteptați

PLAN SECTORIAL ADER 2020 STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR POPAUTI – BOTOSANI.

Prezentări similare


Prezentarea pe tema: "PLAN SECTORIAL ADER 2020 STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR POPAUTI – BOTOSANI."— Transcriere de prezentare:

1 PLAN SECTORIAL ADER 2020 STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR POPAUTI – BOTOSANI

2 PLAN SECTORIAL– ADER 2020 Contractor: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU OVINE SI CAPRINE POPĂUTI-BOTOSANI Obiectivul general: 5. Managementul durabil al resurselor genetice animale. Obiectivul specific: 5.1.: Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale (rase, linii) cu status normal. Numărul / codul proiectului : ADER Contract: 514 / Anul începerii: Anul finalizării : Durata (luni): 38 Denumirea proiectului: ADER : Contribuţii la consolidarea genetică şi sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoşani varietatea Sur în vederea omologării acestora. Denumirea fazei : Caracterizarea ecotipurilor de ovine Karakul Sur, distribuţia lor în arealul de creştere al rasei. Descrierea etapelor de formare a ovine lor Karakul Sur. Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. ing. BRĂDĂŢAN GHEORGHE Date contact : tel. /fax ,

3 Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei
Proiectul ADER faza 1/ 2015 Obiectivele Proiectului : Consolidarea şi sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoșani varietatea Sur; elucidarea bazele genetice ale ameliorării acestor ovine si elaborarea documentaţiei tehnico-ştiinţifică privind producerea liniei Karakul Sur din rasa Karakul de Botoşani in vederea omologării. Obiectivele Fazei : Caracterizarea ecotipurilor de ovine Karakul Sur, distribuţia lor în arealul de creştere al rasei. Descrierea etapelor de formare a ovinelor Karakul Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei identificarea efectivelor de ovine Karakul Sur in arealul de creştere a rasei Karakul de Botoşani, individualizarea lor şi efectuarea de măsurători corporale; descriere idiotipurilor / subpopulaţiilor de ovine Karakul Sur din cadrul rasei Karakul de Botoşani sub aspectul parametrilor morfologici specifici (caractere de rasă, constituţie), productivi şi reproductivi; zonarea în plan teritorial a agroecosistemelor favorabile pentru creşterea rasei Karakul de Botoşani; întocmirea registrelor de montă, nominalizarea împerecherilor si supravegherea activităţii de reproducţie.

4 Proiectul ADER faza 1/ 2015 Tendinţele de creştere şi de ameliorare a ovinelor Karakul pe plan mondial Tendinţele de creştere şi de ameliorare a lovinelor Karakul or au urmat îndeaproape preferinţele şi gusturile cumpărătorilor şi evoluţia modei confecţiilor. Sub aspectul tipului de buclaj, în zona tradiţională de creştere (Uzbekistan, Kazahstan Turkmenistan, Tadjikistan, Afganistan, Iran, Irak - furnizori principali de material ameliora tor), se păstrează şi astăzi, ca tip ideal, pielicica cu bucle în tuburi dese, uniforme, de mărime mijlocie şi cu un grad mare de închidere, cu luciu puternic şi păr foarte elastic. In această direcţie era orientată şi acţiunea de ameliorare prin selecţie. A doua tendinţa se refera la sporirea numerica a pielicelelor cu buclaj aplatizat, competitive cu cele clasice, preconizate de către cercetătorii şi crescătorii din Africa de Sud-Vest. Se disting mai multe tipuri de buclă, de la cele în formă de tub (Pipe curl); bucle slab dez voltate (Developed shallaw); bucle nedezvoltate (Shallaw curl), bucle moarate (Wattered silk) sau chiar linse (Galjak). În ultimul timp şi crescătorii din bazinul Buhara s-au orientat spre tipul de pielicele turtite - plate şi costale - asemănătore cu pielicelele Karakulcea. O nouă tendinţă o reprezintă diversificarea culorii şi a nuanţei pielicelelor, astfel încât cerinţele faţă de pielicelele colorate natural (maro, sur, roz, alb, halili), foarte scump plătite, sunt în creştere. Pe piaţa mondială, se valorifică anual circa 12 milioane pielicele ( 80 % negre, 17 % brumării şi 3 % colorate). Ponderea livrărilor depinde de structura efectivelor şi direcţia de creştere. In ţările asiatice C.S.I. predomină pielicelele negre (75%) şi colorate (12% brumării, 7% sure, 6% alte culori); Africa de Sud-Vest: 96,8% negre, 2,6% brumării, 0,4% maro, 0,2% albe; Afganistan: 60-65% brumării, 30-35% negre, 5% comore.

5 Proiectul ADER faza 1/ 2015 O nouă tendinţă în creşterea Karakulului în ţara noastră, o reprezintă diversificarea paletei de culori si nuanţe a pielicelelor. Aceste sorturi de pielicele sunt foarte căutate şi foarte scump plătite, iar ponderea lor este în continuă creştere. Varietăţile de culoare şi nuanţe în cadrul rasei Karakul de Botoşani Varietatea de culoare Nuanţa si subnuanţe Tip de buclaj Performanţa proprie (pct.) Neagră albăstruie, gudronată, normală, mat - roşcată Tub, tub + bob, aplatizată Brumărie normal (argintie, liliachie, perlată, oţel), închis (plumburie, sidefie, căruntă), deschis (cretată, lăptoasă). Tub, tub + bob, bob + seceri, aplatizată Maro închis (ciocolatie, brună, maro de Popauti), normal (castanie), deschis (bej) Sur platinată, argintie, antică, aurie, bronzată, arămie, chihlimbar. Tub, tub + bob, bob + coame, aplatizată Roz Închis (cărămizie), normal (chihlimbar, platinat) deschis (piersicie, bej), briliantie Tub, tub + bob, bob + coame + seceri, aplatizată Albă Hermin, normal, untiu, gălbuie, cretată Tub + bob, seceri + coame + pene, aplatizată Ovinele din linia Karakul colorat sunt o creaţie proprie a SCDCOC Popăuţi - Botoşani deoarece la baza lor de formare nu s-au folosit reproducători din import, sustratul lor ereditar fiind constituit din ovinele Karakul negre şi Karakul brumării heterozigote.

6 VARIETĂŢILE DE CULOARE ÎN CADRUL RASEI
Karakul Maro Karakul Negru Karakul Brumăriu VARIETĂŢILE DE CULOARE ÎN CADRUL RASEI KARAKUL DE BOTOŞANI Karakul Sur Karakul Roz Karakul Alb

7 MATERIAL ŞI METODĂ Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015
Materialul biologic necesar studiului a fost constituit din populaţia de ovine Karakul colorat precum şi efectivele de oi Karakul negre şi brumării heterozigote, existente în biobaza S.C.D.C.O.C. Popăuţi Botoşani (1614 cap) şi ale partenerului SC AGROINDCOM SRL Botoşani (350 cap.), diferenţiate între ele prin culoare, vârstă şi sex Studiul privind zonarea agroecosistemelor favorabile pentru creşterea rasei Karakul de Botoşani utilizează datele de dinamică a efectivelor (1989 / 2015) ale MADR, DADR şi Directiile jud. de statistică. S-a vizat caracterizarea pedoclimatica a arealului de creşte re a ovinelor pentru pielicele (jud. Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui) distributia teritorială a efectivelor pentru precizarea posibilităţilor de extindere a acestor ovine Stabilirea stadiului de ameliorarea a ovinelor Karakul Sur se face prin : aprecierea conformaţiei corporală prin efectuarea de măsurători biometrice (oi mame, berbeci, mioare), pe baza carora s-a calculat principalilor indici ai formatului corporal (indicele corporal, indicele de compacitate, indicele masivităţii, indicele formatului corporal lateral si transversal, indicele formatului lateral al trunchiului si indicele toracic). determinarea indicatorilor de dezvoltare prin cântăriri succesive; Pentru însuşirile de producţie (lapte, lână) şi reproducţie (fecunditate, natalitate, prolificitate) ale oilor mame şi berbecilor, calitatea pielicelelor obţinute la descendenţă, s-au analizat documentele tehnice existente (fişele de reproducţie selecţie, fişele de bonitare, registrele de montă şi fătări, registrele de evidenţă a producţiilor de lapte şi lână). Datele experimental obţinute au fost prelucrate statistic, funcţie de varietatea de culoare, pentru interpretarea lor tehnică.

8 Structura de rasă la ovine, de perspectivă, în zona de N-E a Moldovei
ZONAREA IN PLAN TERITORIAL A AGROECOSISTEMELOR FAVORABILE PENTRU CREŞTEREA RASEI KARAKUL DE BOTOŞANI Creşterea cu succes a rasei Karakul de Botoşani presupune ca exploatarea să se efectueze pe acel areal ce asigură condiţii naturale, sociale şi economice de înaltă favorabilitate, pentru producţii maximale cantitative şi calitative şi cu eficienţă economică certă S-a făcut o analiză a efectivelor de ovine din jud. Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ şi Vaslui, judeţe care constituie arealul actual de creştere a rasei Karakul de Botoşani, concomitent cu descrierea principalelor formaţiuni de relief şi a factorilor climatici specifici. În condiţiile ambientale existente, se analizează comportamentul ovinelor exploatate pentru producţia de pielicele, exprimat prin gradul de adaptabilitate şi prin calitatea producţiei de pielicele. Din punct de vedere al orografiei terenului şi formelor de relief arealul de creştere a rasei Karakul de Botoşani cuprinde toate formele de relief. Putem încadra jud. Botoşani în zona de podiş şi câmpie, judeţul Iaşi în zona de câmpie, podiş şi dea luri iar judeţul Vaslui în zonă de podiş şi dealuri. Aceste forme de relief se continuă şi în partea estică a judeţelor Suceava şi Neamţ, finalizîndu-se spre vest în regiuni mun- toase. De aici derivă şi varietatea condiţiilor specifice diverselor rase de ovine ce se adaptează şi habitează în aceste zone, densitatea ovinelor pe unitatea de suprafaţă şi tehnolo gia de creştere şi exploatare Structura de rasă la ovine, de perspectivă, în zona de N-E a Moldovei

9 Repartizarea precipitaţiilor pe zone calendaristice
REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Principali factori climatologici din arealul de creştere a rasei Karakul de Botoşani. Valoarea medie a factorilor climatici din zona de NE şi centrală a Moldovei Dintre toti acesti factori climatici, importanta cea mai mare pentru cresterea ovinelor de pielicele o reprezintă precipitatiile respectiv umiditatea atmosferică. Mai bine de jumătate din teritoriul zonei analizate (respectiv judeţele Botosani, Iasi în întregime, estul judetelor Suceava si Neamt si NE-ul judetului Vaslui) corespunzând culuoarelor de vale ale râurilor Siret, Moldova si Bârlad, suma anuală a precipitatiilor este cuprinsă între 500 – mm. În câmpia Jijiei inferioare si a Bahluiului media precipitaţiilor coboară chiar sub 500 mm. Considerăm aceste zone ca cele mai propice pentru cresterea oilor de tip Karakul. În regiunile submontane predomină un regim pluviomeric superior, cu un debit de 800 mm anual, iar în zona muntoasă, respectiv vestul judetelor Suceava si Neamt, suma precipitatiilor este cuprinsă între 1000 – 1200 mm anual Judetul Precipitatii Temperatura Suma temperaturilor Zile cu zăpadă Perioada înghetului mm oC zile Botosani 566 8,9 3277 51 10.X – 5.IV Iasi 587 9,4 3442 57 15.X – 17.IV Neamt 614 8,7 2703 65 10.X – 26.IV Suceava 611 7,5 2808 120 10.X – 30.IV Repartizarea precipitaţiilor pe zone calendaristice

10 Climograma zonei geografice de creşte a rasei
REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Media multianuală a temperaturilor aerului (oC), pe luni calendaristice Judeţul Media multi anuală LUNILE ANULUI I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Botoşani 8,9 -4,4 -1,9 2,6 9,8 15,4 18,7 19,8 19,1 15,1 9,4 4,7 -1,2 Iaşi -4,0 -1,7 2,8 10,4 15,9 19,3 20,4 15,7 9,9 5,0 -0,8 Neamţ 6,8 -6,0 -4,1 1,0 8,1 10,5 12,7 14,0 16,5 11,8 6,3 -3,1 Suceava 7,5 -5,2 -3,0 1,2 8,2 13,7 16,9 17,5 13,8 3,6 -2,3 Vaslui 9,3 -3,9 -1,5 2,9 10,3 15,6 19,0 20,2 19,6 5,1 -0,6 Umiditatea atmosferică Un factor stresant în creşterea ovinelor pentru pielicele şi în special al rasei Karakul îl constituie umiditatea atmosferic, care favorizează apariţia unor parazitoze cu localizare pulmonară, în special la categoria de tineret, producând pierderi mari prin mortalitate Reprezentând grafic relaţia temperatură – umiditate, folosind climograma Boll, putem preciza zona care întruneste condiţii optime de creştere a ovinelor de tip Karakul, în arealul studiat. Încadrând amplitudinea maximă a celor patru grafice, care reprezintă judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, într-un dreptunghi, cuprindem valorile optime pentru factorii de macroclimat care asigură condiţiile necesare pentru creşterea ovinelor producătoare de pielicele. În cifre absolute, aceasta se exprimă prin variabilitatea temperaturilor între -2 oC şi 15 oC, iar umiditatea relativă a atmosferei între 60 – 85 %. Temperatura Climograma zonei geografice de creşte a rasei Karakul de Botoşani

11 REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Situaţia creşterii ovinelor în judeţele din arealul de creştere a rasei Karakul de Botoşani SPECIFICARE U.M. BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI Cantitatea % Suprafaţa agricolă din care totală mii ha 406,5 100 402,8 275,8 407,7 401,0 arabil 312,7 76,9 273,9 68 173,0 62,7 190,5 47,1 291,6 72,7 păşuni + fâneţe 86,9 21,3 104,8 26,0 97,6 35,4 157,5 38,9 95,6 23,8 1 9 8 Ovine total cap. 554650 542160 379607 391649 595000 Karakul şi metişi 453704 81,8 39035 7,2 23536 6,2 16449 4,2 6000 1,0 Ţurcană 1109 0,2 283008 52,2 324184 85,4 31194 81,5 184000 30,9 Oi cu lână fină şi semifină 99837 18,0 220117 40,6 31887 8,4 56006 14,3 405000 68,1 densitatea la 100 ha teren arabil cap/ha 139 143 140 112 154 100 ha păşuni + fâneţe 638 517 389 249 622 2 5 341389 393183 215155 235744 283900 292826 85,8 88073 22,4 11403 5,3 12259 5,2 18737 6,6 683 188728 48,0 181806 84,5 194724 82,6 82615 29,1 47880 14,0 116382 29,6 21946 10,2 28761 12,2 182548 64,3 86 104 80 73 393 375 221 153 297

12 Structura de rasă la ovine, de perspectivă, în zona de N-E a Moldovei
REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Arealul de creştere al rasei Karakul de Botoşani este reprezentat de judeţele situate in partea de N-E a tarii noastre, respective judeţele: Botoşani deţine un efectiv de capete ovine Karakul si metişi (70,2% oi Karakul si metişi din arealul de creştere a rasei ), Iaşi (18,3%), urmate de judeţele Vaslui (4,8%), Neamţ (3,4%) si Suceava (3,3%) La aceste efective se adaugă cele disper- sate în afara acestui areal (Gorj, Dolj, Brăila, Sibiu), astfel că efectivul estimat de ovine pentru pielicele este de peste capete, cu perspective de creştere. Structura de rasă la ovine, de perspectivă, în zona de N-E a Moldovei

13 REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015
In judeţul Botoşani, predomina, in structura raselor de ovine existente, rasa Karakul de Botoşani Efectivele de ovine cu lână semifină şi fină sunt răspândite în mici insule în zonele limitrofe cu judeţul Iaşi In judeţul Iaşi structura de rasă a ovinelor este favorabila rasei Ţurcane (48,0 %), urmata de oile cu lână fină şi semifină (29,6% ) si de oile Karakul şi metişi (22,4 %): Ponderea oilor Karakul şi metişi Karakul, din efectivul total de oi Karakul, reprezintă 18,3%. În judeţul Suceava structura de rase de ovine este dominata de rasa Ţurcană cu varietăţile sale 82,6%) Ponderea rasei K împreună cu metişi Karakul x Ţurcana reprezintă cca. 5,2 %, iar raportat la rasa Karakul atinge valoarea de 2,9%. In judeţul Neamţ majoritatea efectivelor sunt reprezentate de oile Ţurcane (84,5 %), urmate de oile cu lână semifină (10,2%) şi de oile Karakul şi metişi Karakul (5,3%). Raportat la efectivul total de oi Karakul, efectivele existente în judeţul Neamţ reprezintă numai 3,4%.

14 Caractere morfologice
REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Parametri morfologici specifici (însuşirile de rasă, conformaţia corporală, constituţie) la ovinele Karakul Sur din rasa Karakul de Botosani, identificate in arealul de crestere a rasei Caractere morfologice Berbeci Karakul Sur din rasa Karakul de Botosani Ovinele Karakul Sur din rasa Karakul de Botoşani se caracterizează prin însuşiri de exterior şi conformaţie asemănătoare rasei din care provin. Oaie Karakul Sur din rasa Karakul de Botosani Tineret mascul Karakul Sur in vârsta 8 luni Tineret femel Karakul Sur in vârsta 8 luni Analiza indicilor corporali si de format corporal plasează animalele analizate in tipul de format corporal dolicomorf sau longiliniu, de tip respirator, caracterizat prin forme lungi si înguste, cu o lungime a trunchiului mult mai mare decât înălţimea, însuşiri caracteristice animalelor cu producţii mai mari de lapte.

15 REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015
Măsurători biometrice la berbecii Karakul de Botoşani din liniile Karakul Sur, Karakul negru si Karakul Brumăriu Specificare UM Karakul Sur n = 94 Karakul Negru n = 167 Karakul Brumăriu n = 135 X ± sx V% Înălţimea la greabăn cm 73,914 0,752 6,018 76,187 0,692 5,054 74,921 0,719 5,148 Înălţimea la crupă 73,243 0,762 6,158 74,250 0,574 4,300 74,139 0,825 5,173 Înălţimea la baza cozii 63,829 0,697 6,462 58,000 0,731 7,1010 60,445 0,563 5,671 Adâncimea toracelui 35,182 0,251 6,307 35,562 0,377 5,896 35,196 0,281 6,379 Lungimea oblica a trunchiului 67,629 0,754 6,690 73,687 0,592 4,474 71,565 0,849 5,219 Lungimea capului 27,113 0,193 7,129 27,500 0,334 6,767 27,169 0,395 6,536 Lungimea urechii 12,929 0,221 9,664 13,343 0,264 11,002 13,105 0,211 10,102 Lărgimea pieptului 20,057 0,224 6,517 22,250 0,274 6,862 21,619 0,325 6,147 Lărgimea la crupă 22,743 0,306 8,005 20,750 0,245 6,583 21,192 0,593 7,363 Lăţimea urechii 7,812 0,059 8,219 7,718 0,103 7,463 7,694 0,089 8,092 Perimetrul toracic 92,200 1,727 11,325 97,687 1,248 7,106 95,291 1,509 6,347 Perimetrul fluierului 8,843 5,943 9,406 0,128 7,574 8,973 0,191 7,263 Greutatea corporală kg 65,800 2,039 15,245 68,938 2,136 15,139 66,620 1,835 13,245

16 REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015
Măsurători biometrice la oile mame Karakul de Botoşani din liniile Karakul Sur, Karakul negru si Karakul Brumăriu Specificare UM Karakul Sur n = 94 Karakul Negru n = 167 Karakul Brumăriu n = 135 X ± sx V% Înălţimea la greabăn cm 68,739 0,265 3,734 65,960 0,198 3,760 65,105 0,201 3,927 Înălţimea la crupă 69,878 0,266 3,687 67,000 0,211 3,950 65,894 0,238 4,109 Înălţimea baza cozii 51,400 0,347 6,584 53,170 0,234 5,525 51,658 0,251 5,617 Adâncimea toracelui 29,590 0,228 7,471 29,570 0,154 6,560 28,910 0,189 6,791 Lung oblica trunchi 64,628 0,351 5,274 65,470 0,219 4,200 64,365 0,349 5,101 Lungimea capului 22,495 0,182 7,885 24,440 0,085 4,394 23,186 0,107 4,118 Lungimea urechii 14,086 0,108 7,463 15,572 0,117 9,572 15,089 0,097 8,201 Lărgimea pieptului 18,404 0,130 6,892 17,100 0,012 6,783 16,977 0,089 6,579 Lărgimea la crupă 21,989 0,168 7,411 19,630 0,100 6,410 18,691 0,135 6,321 Lăţimea urechii 7,279 0,063 8,365 7,420 0,050 8,430 7,406 0,037 8,276 Perimetrul 85,223 0,466 5,298 83,770 0,377 5,640 83,894 0,389 5,727 7,633 0,042 5,364 7,810 0,035 5,760 7,699 0,061 5,837 Greutatea corporală kg 45,239 0,491 8,785 47,620 0,341 8,990 45,065 0,483 9,105

17 Karakul de Botoşani varietatea neagră CONFORMAŢIA CORPORALĂ
REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Conformaţia corporală şi constituţia mieilor din Linia Karakul Sur  Conformaţia mieilor Karakul Sur s-a apreciat odată cu bonitarea lor la fătare, cu referire la particularităţile celor trei regiuni specifice rasei, respectiv capul, linia spinării şi coada. Se constată o frecvenţă redusa a indivizilor cu caractere semitipice pentru forma cozii (6,37%) in timp ce ptr. forma capului si pentru linia spinării nu se semnalează forme atipice sau semitipice. Pentru celelalte varietăţi de culoare frecvenţele acestor caractere sunt reduse Specificare Linia Karakul Sur Karakul de Botoşani varietatea neagră n % Nr. miei apreciaţi 204 100,0 350 CONFORMAŢIA CORPORALĂ Capul tipic 200 98,03 346 98,89 semitipic 4 1,97 1,11 atipic - Linia spinării 198 97,04 333 95,23 6 2,96 17 4,77 Coada dreptungiular cu “S” 93 45,58 264 75,43 triungiular cu “S” 97 47,54 81 23,14 triungiular fără “S 5 1,43 13 6,37 CONSTITUŢIA robustă 162 53,29 230 65,71 fină 134 44,08 119 34,00 debilă 1,32 1 0,29 grosolană Constituţia mieilor Karakul Sur a fost considerată robustă la 53,29% din ovinele de culoare sură. Constituţia „debilă” (1,32%) si grosolană (1,32%) se întâlneşte într-o proporţie scăzută la mieii Karakul Sur.

18 REZULTATE OBŢINUTE CARACTERE PRODUCTIVE
Proiectul ADER faza 1/ 2015 CARACTERE PRODUCTIVE Lapte total pe lactaţie si durata lactatiei la liniile de ovine Karakul Sur, Karakul Negru si Karakul Brumăriu din rasa Karakul de Botoşani (litri) Lapte total pe lactaţie si durata lactatiei (l) Durata lactatiei (zile) Specificare n X ± sx V% Karakul Sur 198 173,653 1,869 14,20 Karakul Negru 125 154,939 1,674 10,7 Karakul Brumăriu 80 158,582 4,222 19,70 Specificare n X ± sx V% Karakul Sur 198 60,028 1,831 42,90 Karakul Negru 125 54,006 2,079 37,90 Karakul Brumăriu 90 53,661 2,460 29,5 Dacă raportăm producţia totală de lapte realizată de oile Karakul Sur la producţia realizată de varietatea Karakul Negru (54,006 ± 2,079 l.) si Karakul Brumăriu (53,661 ± 2,460 l.) se constată un spor de producţie de 11,15% fata de primele, respectiv de 11,86% fata de secundele. Aceasta se explică ca urmare a participării rasei Ţurcane albă în proporţii variabile la formarea liniei K.Sur. Producţia de lâna si greutatea la tuns la liniile de ovine Karakul Sur si Karakul Negru Specificare Categoria de animale n X ± sx V% Karakul Sur Producţia de lâna (kg) Mioare 53 2,37 0,060 26,70 Oi mame 331 2,46 0,602 11,80 Berbeci 15 3,80 0,092 18,05 Greutatea la tuns (kg) 32,00 0,432 12,70 35,00 0,027 28,30 66,263 2,087 13,72 Karakul Negru 51 2,540 0,587 11,20 291 2,330 0,189 1,50 18 4,120 0,115 28,13 35,27 0,433 12,10 37,30 0,031 28,90 68,37 0,088 14,53 Producţia medie de lână la linia Karakul Sur este cuprinsă între 2,460 ± 0,060 kg la oile mame şi 3,800±0,082 kg la berbeci, mioarele şi miorii plasându-se între aceste valori (2,370± 0,060 kg)

19 Pielicele Karakul Sur - nuante
Însuşirile calitative ale pielicelelor Culoarea şi nuanţa de culoare a pielicelelor Culoarea sur se caracterizează prin aceia că fibrele care compun buclajul pielicelelor sunt de tip heterocrom, pigmentul cromogen prezentind o nuanta de maro inchis pana la negru la baza fibrei si de nuante deschise la varf (alb, crem, galben). În funcţie de culoarea bazei fibrei şi de cea terminală a fibrelor, se deosebesc subnuanţele: argintie. plătinie, antică, aurie, bronzată, arămie şi chihlimbarie Pielicele Karakul Sur - nuante nuanţa antic nuanţa antic, platinat si argintiu nuanţa arămie nuanţa antic, auriu, platinat si bronzat nuanţa bronzata nuanţa chihlimbar

20 Culoarea descendenţilor
REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Culoarea şi nuanţa de culoare a pielicelelor la oile Karakul Sur din rasa Karakul de Botoşani Ponderea indivizilor Karakul Sur in raport cu nuanta de culoare Nuanţa argintie aurie bronzată platinie antică arămie n % 204 5 2,5 46 22,52 65 31,86 13 6,37 44 21,56 31 15,19 Ponderea indivizilor Karakul Sur, în cadrul SCDCOC Popăuţi, dupa nuanta de culoare este favorabila pentru nuantele antic (21,56%), aurie (22,5%) si bronzata (31,8%) si mai putin favorabila pentru nuantele dorite, argintie (2,5%) si platinata (6,37%). Performanţele pielicelelor SPECIFICARE Culoarea descendenţilor Sur - 204 Negru - 903 n % Forma buclei Tub 44 21,56 403 44,7 Tub+bob 23 11,27 373 41,3 Bob - Bob - val 11 5,39 Bob+seceri, aplatizat 82 40,19 85 9,4 Alte tipuri 42 4,6 Mărimea buclajului mijlocie 114 55,88 450 49,8 Mijlocie - mică 54 26,47 365 40,4 mică 13 6,37 50 5,6 mare 7 3,43 Mijlocie - mare 16 7,84 38 4,2 Forma buclelor. La ovinele Karakul Sur predomină atât buclajul „aplatizat” sub formă de tuburi plate , moareuri, valuri (40,19%) şi bob combinat cu valuri (5,39%) cât şi cel „clasic” sub formă de tuburi (21,56%), bob (21,56%) şi tub combinat cu bob (11,27%). Pe lângă frumuseţea şi originalitatea lor pielicelele sure trebuie să aibă şi un buclaj în formă de tuburi, cu un desen clar, frumos. De dată mai recentă şi cu o estetică aparte, o reprezintă pielicelele sur plate şi costale care îmbină mătăsozitate evidentă cu luciul părului. Mărimea buclajului cu o frecvenţă mai mare este cea ”mijlocie” (55,88%) şi ”mijlocie - mică” (26,46%), celelalte tipuri având o pondere mai redusă (7,84%- „mijlocie spre mare”, 6,37% „mică” şi 3,43% „mare”.

21 Culoarea descendenţilor Clasa parţială performanţe proprii
REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER faza 1/ 2015 Performanţele pielicelelor SPECIFICARE Culoarea descendenţilor Sur - 204 Negru - 903 n % Calitatea fibrei mătăsoasă 153 75,0 498 55,14 normală 36 17,65 365 40,42 Normală-aspră - aspră 6 2,96 lânoasă 4 1,97 20 2,21 moale 5 2,04 Moale - vatos Luciul buclajului intens 24 11,76 413 45,7 F.bun+intens 7 3,43 Foarte bun+bun 148 72,54 438 48,5 Bun – satisf. satisfăcător 18 8,82 52 5,7 Satisf. .- bun Slab Clasa parţială performanţe proprii Record 183 89,70 476 52,7 Elită 9,80 423 46,9 a-I-a 1 0,49 0,4 Calitatea fibrelor conferă pielicelelor sure o „mătăsozitate” deosebită la 75% din indivizii analizaţi şi o calitate „normală” în procent de 17,65%. La aceste oi se întâlnesc şi calităţi nedorite de selecţie, de tip „aspră” (2,96%), ”moale” (2,04%) şi „lânoasă” (1,97%). Luciul buclajului. În ce priveşte luciul buclajului, la peste 80% din ovinele analizate predomină caracteristicile superioare ale acestuia „bun + foarte bun” (72,54%), „intens” (11,76%) şi „foarte bun+intens” (3,43”%); caracteristicele inferioare ale luciului ca cel „satisfăcător” şi „satisfăcător – bun” apar într-un procent mai scăzut în populaţie (8,82% şi respectiv 3,43%).

22 CONCLUZII Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015
Arealul de creştere şi exploatare a rasei Karakul de Botoşani se amplasează în partea de N-E si centrala a Moldovei, cuprinzând judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Liniile de ovine Karakul colorat sunt parţi constituente ale rasei Karakul de Botoşani, fiind crescute si ameliorate in acelaşi areal teritorial. Arealul geografic se caracterizează printr-un climat cu temperatura medie anuală cuprinsă între 7,5 – 9,4 0C, variaţiile fiind între -25,7 0C şi 36,7 0C. Pe sezoane, temperatura medie are valori de – 2,7 0C iarna, 8,7 0C primăvara, 19,5 0C vara şi 10, 0 0C toamna. Umiditatea relativă a aerului este cuprinsă între %, precipitaţiile medii anuale între 524 – 614 mm şi viteza vânturilor între 14,3 – 16,0 m/s. Nivelul UR% si volumul de precipitaţii constitue un factor limitativ în creşterea şi exploatarea ovinelor pentru pielicele . Valoarea optimă a precipitatiilor înscriindu-se între 500 – 550 mm. Cantităţi mai mari favorizează dezvoltarea parazitozelor, soldate cu mari pierderi economice. Se recomandă creşterea rasei Karakul de Botoşani în stare curată în zonele cu precipita ţii sub 500 mm/an, unde în paralel se pot face şi încrucişări de absorbţie până la a 2 – 3-a generaţie cu Ţurcana neagră şi brumărie. În zonele cu peste 500 mm / an precipitaţii atmosferice se recomandă practicarea încrucişării industriale cu rasa Ţurcană neagră şi brumărie, în scopul sporirii numerice şi îmbunătăţirii calitative a producţiei de pielicele marfă, prin sacrificarea mieilor la vârsta de 1 – 2 zile de la naştere. Mieii cu buclaj inferior vor fi îngrăşaţi pentru carne. Condiţiile climatice favorabile precum şi existenţa unor mari efective de oi din rasa Ţur cană neagră şi brumărie (Iaşi, Suceava, Neamţ) constituie o bază biologică sigură pentru dezvoltarea efectivelor de ovine producătoare de pielicele. Astfel în judeţul Iaşi se esti- mează o creştere de cel puţin 15%, pentru judeţul Suceava cu 23 – 30%, în judeţul Neamţ de 45% iar în judeţul Botoşani cu 35 %, pentru a atinge şi depăşi efectivele existente în anul 2000.

23 CONCLUZII Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015
Măsurătorile biometrie efectuate la ovinele Karakul Sur (oi mame, mioare, berbeci de reproducţie) atesta ca dimensiunile corporale ale ovinelor Karakul Sur nu diferă semnificativ faţă de varietăţile Karakul Negru şi Brumăriu din care provin, ceia ce denotă gradul ridicat de consolidare genetică a rasei Karakul de Botoşani. Datele privind conformaţia corporala a mieilor Karakul Sur arată că aceasta linie de ovine nu diferă semnificativ faţă de varietăţile Karakul Negru şi Brumăriu inscrindu-se in formatul corporal specific rasei. Se constată o frecvenţă redusa a indivizilor cu caractere semitipice pentru forma cozii (6,37%) in timp ce pentru forma capului si pentru linia spinării nu se semnalează forme atipice sau semitipice. Analiza indicilor corporali si de format corporal plasează ovinele Karakul Sur in tipul de format corporal dolicomorf, longiliniu, de tip respirator, caracterizat prin forme lungi si înguste, cu o lungime a trunchiului mult mai mare decât înălţimea, însuşiri caracteristice animalelor cu producţii mai mari de lapte. Greutatea la naştere a mieilor la naştere este cuprinsă între 3,568 ± 0,101 kg la mieii Karakul Sur, de 3,929 ± 0,026 kg la mieii Karakul Negru si de 3,946 ± 0,055 kg la miei Karakul Brumăriu. Greutatea mieilor la înţărcare este de 15,387± 0,558kg. la mieii Karakul Sur, de 16,997±0,193 kg la mieii Karakul Negru şi 16,375± 0,350 kg. la miei Karakul Brumăriu fapt ce atestă o bună capacitate lactogenă a oilor mame şi de asimilare a mieilor.

24 CONCLUZII Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015
Producţia totală de lapte realizată de oile Karakul Sur (60,028± 1,831 l.) este mai mare cu 11,15% fata de cea realizata de oile Karakul Negru si cu 11,86% fata de producţia oilor Karakul Brumăriu, ca urmare a participării rasei Ţurcane albă la formarea liniei Karakul Sur. Valorile indicilor de reproducţie se încadrează în parametrii rasei : fecunditatea - 97,60 %, prolificitatea– 110,5%, iar natalitatea– 101,1%. Culoarea pielicelelor prezintă nuanţe dorite de selecţie la un procent de peste 80% din indivizii analizaţi. Ponderea indivizilor Karakul Sur, după nuanţa de culoare, este favorabila pentru nuanţele antic (21,56%), aurie (22,5%) si bronzata (31,86%) si mai puţin favo rabila pentru nuanţele dorite, argintie (2,5%) si platinata (6,37%). La ovinele Karakul Sur predomină atât buclajul „aplatizat” sub formă de tuburi plate , moareuri, valuri (40,19%) şi bob combinat cu valuri (5,39%) cât şi cel „clasic” sub formă de tuburi (21,56%), boburi (21,56%) şi tub combinat cu bob (11,27%). Mărimea buclajului cu o frecvenţă mai mare este cea ”mijlocie” (55,88%) şi ”mijlocie - mică” (26,46%), celelalte tipuri având o pondere mai redusă (7,84%- „mijlocie spre mare”, 6,37% „mică” şi 3,43% „mare”.


Descărcați ppt "PLAN SECTORIAL ADER 2020 STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR POPAUTI – BOTOSANI."

Prezentări similare


Publicitate de la Google