EXPERIENTA SPITALULUI CLINIC “DR

Prezentarea pe tema: "EXPERIENTA SPITALULUI CLINIC “DR"— Transcriere de prezentare:

1 EXPERIENTA SPITALULUI CLINIC “DR
EXPERIENTA SPITALULUI CLINIC “DR. VICTOR BABES” PRIVIND TRATAMENTUL SI MONITORIZAREA HEPATITEI CRONICE CU VIRUS HEPATITIC C Simin-Aysel Florescu, Alma Gabriela Kosa, Augustina Culinescu, Stefan Lazar, Dana Smadu, George Gherlan, Sebastian Smadu, Adriana Motoc, Emanoil Ceausu

2 Istoria infectiei cu VHC in Spitalul Victor Babes
Hepatite acute nonA, nonB- anii 1980 Primul caz diagnosticat in spitalul Babes : 1996 Tratamentul: 1. perioada interferonului standard: 2. perioada interferonului pegylat: 3. perioada antiviralelor directe (DAA): din prezent

3 Istoria infectiei cu VHC in Spitalul Victor Babes
IFN ALFA TRATAMENTE FARA PROTOCOL STANDARDIZAT NATIONAL PEG IFN studii clinice (de la toate marile grupuri farma) proiecte de cercetare nationale/ internationale PROGRAM NATIONAL DAA eficienta vindecarii ~ 50% Tripla terapie (+ Boceprevir, Telaprevir): eficienta vindecarii  70% ! In Romania: nu au fost disponibile schemele de tratament tripla terapie cu interferon pegylat (exc: tratamente “compasionale” pe loturi mici) - rata de vindecare >95% In Romania: s-a trecut direct la Ombitasvirum+ Paritaprevirum+ Ritonavirum (Viekirax) + Dasabuvirum (Exviera)- din 2015 sau Sofosbuvir/ Ledipasvir (Harvoni)- din 2017

4 Istoria infectiei cu VHC in Spitalul Victor Babes - pacienti tratati din 2010- prezent
Anul Pacienti cu infectie VHC monitorizati in Dispensarizare Pacienti cu infectie VHC tratati 2010 1271 409 2011 1345 418 2012 1258 436 2013 1446 397 2014 1659 327 2015 Start DAA 1400 2016 1283 373 2017 863 405 TOTAL 10525 3092 Date din sistemul intern de Statistica al Spitalului “Dr Victor Babes” Bucuresti

5 Istoria infectiei cu VHC in Spitalul Victor Babes -studii din cele doua perioade de tratament-
Din perioada anterioara DAA Studiu retrospectiv pe un lot de 586 pacienti adulti ce au primit tratament antiviral cu Peg IFN in perioada , monitorizati in Spitalul “Dr Victor Babes” B. Din primul an cu DAA Studiu retrospectiv pe 198 de pacienti cu ciroza VHC clasa CHILD A sau F3, genotip 1b si 1a, tratati in Spitalul “Dr. Victor Babes’ Bucuresti, in perioada decembrie septembrie 2016

6 Studiul A- din perioada anterioara DAA
Tipul de tratament Repartitia pe sexe

7 La initiere -VIREMIA- Evolutia post tratament functie de VIREMIA la initiere

8 Raspunsul virusologic precoce (RVP) = ARN VHC nedectabil la 12 sapt
Evolutia post tratament in functie de RVP

9 Evolutia post tratament - Raspunsul virusologic-
In concluzie: Kinetica virala in timpul terapiei a fost unul din cei mai importanti factori de prognostic pentru obtinerea RVS in perioada pre -DAA Tratamentul cu PEG-Ifn a fost o optiune cu ~50 % RVS in cel mai bun caz

10 B. Studiu efectuat in primul an cu DAA
Studiu retrospectiv pe 198 de pacienti cu ciroza VHC clasa CHILD A sau F3, genotip 1b si 1a, tratati in spitalul “Dr. Victor Babes’ Bucuresti, in perioada decembrie septembrie 2016

11 PREVALENTA IN LITERATURA?
Repartitia pe sexe

12 FIBROZA LA INITIEREA TRATAMENTULUI
GENOTIPARE

13 BOLI ASOCIATE Coinfectati: - VHB: 4 pacienti- 1 pacient ETV
- VHB + VHD: 2 pacienti, VHD nereplicativ- 1 pac ETV - HIV- 2 pacienti, tratament ARV

14 MODIFICARI LABORATOR- HIPERBILIRUBINEMIE

15 MODIFICARI LABORATOR- HIPERBILIRUBINEMIE
MODIFICAREA DOZEI DE RIBAVIRINA

16 Efecte adverse- SIMPTOME
De corelat cu RBV??

17 EFECTE ADVERSE SERIOASE CE AU NECESITAT INTERNARE
IRA, ANASARCA stop tratament 1 CARCINOM HEPATIC + DECOMPENSAREA CIROZEI chemoembolizare EPISOD PSIHOTIC ACUT tratament antipsihotic nou DECOMPENSAREA BOLII PSIHICE CU PSEUODOCONVULSII supraveghere GASTRITA EROZIVA stop RBV 2 HTA NOU APARUTA tratament antiHTA ENTEROCOLITA TRENANTA dieta si simptomatice PNEUMONIE CU PLEUREZIE antibioticoterapie PNEUMONIE, DECOMPENSARE PSORIAZIS corticoizi PIELONEFRITA ACUTA SEPSIS CU PUNCT DE PLECARE URINAR DECES POST EOT CID? MSOF? DZ TIP II DEZECHILIBRAT s-a introdus insulinoterapie ACOMI

18 Concluzii: Din cei 103 de barbati si 95 de femei cu ciroza hepatica cu VHC clasa CHILD A, cu o medie de varsta de 60 de ani, au ajuns la sfarsitul tratamentului, cu ARN-VHC nedetectabil 177 pacienti (95%); 2 pacienti au avut viremie detectabila (1 pacient pretratat cu Telaprevir - studiu); Nici un caz de recadere pana in prezent 17 pacienti au prezentat efecte adverse importante, terapia a fost oprita intr-un singur caz si s-a inregistrat un deces la 6 zile dupa oprirea tratamentului Supravegherea imagistica este obligatorie (pentru decompensarea cirozei si HCC) si dupa tratament in primele 12 saptamani; a existat o polemica privind aparitia HCC in legatura cu terapia antivira SVR Dr Motoc= 71(- 1oprit, - deces) + ai mei? +

19 Concluzii (cont): Medicatia antivirala directa a fost in general bine suportata, dar un numar de 21 pacienti au prezentat pusee de HTA greu controlate medicamentos si 4 pacienti cu DZ tip II insulino-necesitant au prezentat decompensari Administrarea Ribavirinei a dus la aparitia anemiei in cele 24% de cazuri, si posibil a asteniei si a iritatiilor gastro-intestinale. Modificarea dozelor sau oprirea RBV nu a modificat raspunsul terapeutic !!! Este necesara instruirea medicilor de alte specialitati privind necesitatea continuarii terapiei (oprirea numai in caz de forta majora si cu avizul medicului curant si de interactiuni medicamentoase). Studii care arata ca tratamentul poate avea legatura cu HCC nou sau recidiva

20 Istoria infectiei cu VHC in Spitalul Victor Babes- pacientii din grupele de risc
Cel mai putin tratati (sub 5%) raportat la nr total de tratamente si la nr de cazuri 1. Limitari: Apartenenta la o categorie la risc (populatie fara locuinte, consumatori cronici de droguri, lucratori sexuali) necesita o atentie/ implicare mai mare din partea personalului medical privind tratamentul 2. Riscuri: cresterea numarului de cazuri noi Aparitia etnobotanicelor pe piata drogurilor din Bucuresti ( ) a dus la cresterea semnificativa a numarului de cazuri noi infectie VHC sau coinfectii VHC+ HIV

21 Istoria infectiei cu VHC in Spitalul Victor Babes- pacientii din grupele de risc- dificultati si provocari: Diagnosticare (adresabilitatea mica, lipsa continuitatii in prezentarea la medic) Acces la tratament (lipsa documentelor de identitate, adresa de domiciliu, card CNAS, medic de familie) Monitorizare (populatie cu comportament imprevizibil) Complianta (populatie cu discernament deseori afectat) Toate aceste limitari la pacientii din grupele de risc, mai mult sau mai putin sistematice in toate tarile din Europa, reprezinta obiectul de activitate pe pachetele de lucru HEPCARE, la care spitalul nostru isi aduce contributia prin experienta acumulata si specialistii sai.

22 . Va multumesc!