Esenţa creştinismului

Prezentarea pe tema: "Esenţa creştinismului"— Transcriere de prezentare:

1 Esenţa creştinismului
Credinţa creştină are câteva caracteristici de bază, istorice şi teologice: le cunoşti? Cum este descrisă credinţa creştină în Noul Testament? Cum defineşti esenţa vis-a-vis de alte confesiuni şi alte religii?

2 Esenţa creştinismului
Care este relaţia între creştinism şi împărăţia lui Dumnezeu? Mesajul lui Isus a fost „pocăiţi-vă, căci Împărăţia lui Dumnezeu este aproape”.

3 Esenţa creştinismului
Care este relaţia între creştinism şi împărăţia lui Dumnezeu? Mesajul lui Isus a fost „pocăiţi-vă, căci Împărăţia lui Dumnezeu este aproape”.

4 Esenţa creştinismului
Creştinismul, Biserica, Israel şi împărăţia lui Dumnezeu. Matei 13.33, Le-a spus o altă pildă: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu drojdia pe care a luat-o o femeie şi a pus-o în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala...”

5 Esenţa creştinismului: o abordare apologetică
Repere esenţiale pentru dialog Cât de bine cunoşti esenţa credinţei şi cum ştii să o prezinţi pentru a-i da cuiva ocazia să devină creştin? Date şi cunoştinţe pentru înţelegere Cât de bine îţi cunoşti credinţa pentru a o prezenta şi pentru a o apăra?

6 Creştinismul văzut de romani în anul 100 dH
Caracteristici observate de Pliniu cel tânăr (Ep. 10 către Traian, cca. 112) Întâlniri Duminica “Cântă imnuri lui Hristos ca unui Dumnezeu” Dedicaţi unei vieţi etice Aveau lideri şi bărbaţi şi femei Pliny the Younger  was a Roman author and administrator. In a letter to the Emperor Trajan in about 112 AD, Pliny describes the early Christian worship practices: This reference provides hard evidence that Jesus Christ was worshipped as God from an early date by Christians who continued to follow the practice of breaking bread together, as reported in Acts 2:42,46 “They were in the habit of meeting on a certain fixed day before it was light, when they sang in alternate verses a hymn to Christ, as a to a god, and bound themselves by solemn oath, not to do any wicked deeds, but never to commit any fraud, theft or adultery, never to falsify their word, nor deny a trust when they should be called upon to deliver it up; after which it was their custom to separate, and them then reassemble to partake of food—but food of an ordinary and innocent kind” (Pliny the Younger, L 10:96).

7 Denominaţiunea ta: adresa spirituală prin care te defineşti...

8 O problemă de adresă... Fănică B., Univers, Calea Lactee, Sistemul solar, Planeta Terra, Europa, România, Sibiu, Selimbar, Centrul Pacea Sala de seminar

9 O problemă de adresă spirituală: poţi fi de tradiţie diferită, dar eşti creştin adevărat?
Fănică C., Creştin, Protestant, Evanghelic, Baptist – Penticostal – Creştin după Evanghelie, etc., Biserica Revărsarea Harului, carismatic – necarismatic, născut din nou – creştin nominal, etc. Cristina C., Creştină, Biserica Ortodoxă Română - Romano-Catolică, etc., Parohia Inălţarea Maicii Domnului – Sf. Anton – creştină născută din nou - creştină nominală, etc.

10 Esenţa creştinismului
Creştinismul este o religie mondială majoră: O religie internaţională, universalistă Cei mai mulţi adepţi, cca 2 miliarde: Romano-Catolicism: 1.1 miliard Protestantism: 360 milioane Ortodoxie Răsăriteană: 220 milioane Biserica Anglicană: 84 milioane Alte forme de creştinism: 280 milioane (Surse statistice: adherents.com, updated 2005) What Is Christianity?

11 Detalii statistice şi demografice
Procente globale: 2.2 miliarde ~ 33% din populaţia mondială 2) Prezenţă mondială: 48% Africa; 85% N. America; 93% S. America; 9% Asia; 76% Europa; 85% Oceania  What Is Christianity?

12 Ramuri, diviziuni, forme de organizare
Ramuri majore: Bisericile ortodoxe răsăritene, Biserica Romano-Catolică, Biserica Anglicană, Bisericile Protestante, Bisericile Evanghelice (Baptist, Penticostal, Creştini după Evanghelie, etc.), etc. Diviziuni, organizare: Centralizată: Romano-Catolică… Organizată naţional: Anglicană, Rusă, Greacă, Sârbă, Română, Bulgară Organizată confesional: Luterană, Reformată, etc. Grupuri interne: Ordine călugăreşti, societăţi, comunităţi mănăstireşti, noi mişcări religioase, cluburi, etc. What Is Christianity?

13 Perspective generale în studierea creştinismului
Istorice – (istorie veche, medievală, modernă, contemporană, arheologie) Teologice – (esenţiale, aplicate; biblice, sociale şi politice, etc) Filosofice – (curente de gândire, filosofia religiilor, filosofie şi politică, apologetice!) Practice (Discipline spirituale, etică)

14 Perspective istorice A început ca un iudaism mesianic împlinit, datat din primul secol, bazat pe VT şi aspiraţiile Israelului: VT, Adam, Noe, Avraam, Israel, Iudei, O temelie istorică: Isus din Nazaret este Mesia (crucificat, ca 30 dH) şi a învăţătura sa a fost vestită de apostoli şi evanghelişti în primul secol. Un mesianism universalist (oricine poate veni prin credinţă). Dezvoltare istorică: Continuitate, tradiţii păstrate, dezvoltare teologică şi organizatorică, adaptări culturale, diviziuni, timp de 2000 de ani. What Is Christianity?

15 Perspective istorice Credincioşii mesianici în Isus au fost numiţi „creştini” în Antiohia, de către alţii, nu şi-au pus ei înşişi acest nume. Isus a confirmat şi a infirmat, în acelaşi timp, aştepările mesianice ale timpului său. Viaţa sa semnificativă include naşterea deosebită, viaţa şi învăţăturile, moarte pe cruce, învierea şi înălţarea în glorie, revenirea şi judecata lumii, conducerea universului restaurat. El a împlinit multe din profeţiile mesianice din VT. What Is Christianity?

16 STOP! Care este definiţia esenţială a creştinismului? Este sau nu este o religie? (Religo, religare: a lega, a relega) Este o Religie sau o Relaţie?

17 Definiţii “Religia este în mod clar o încercare umană de a anticipa ceea ce Dumnezeu dorea să facă prin revelaţie, şi ceea ce el face deja. Este o încercare de a înlocui lucrarea divină cu o lucrare manufacturată de oameni." (Karl Barth, Church Dogmatics, vol. 1, pt. 2. Edinburgh: T&T Clark. 1956, p. 302).

18 Definiţii “Opoziţia dintre religie şi revelaţie poate fi înţeleasă destul de simplu. O putem reduce la o maximă: religia merge în sus, revelaţia vine în jos.” (Jacques Ellul, Living Faith: Belief and Doubt in a Perilous World, San Francisco: Harper and Row.1983, p. 129).

19 Definiţii Aşadar, creştinismul este o relaţie restaurată, a omului cu Dumnezeu, o relaţie cu Hristos, cu Dumnezeu, cu Duhul Sfânt. Este un „Nou legământ” al lui Dumnezeu cu omenirea, scris în inimi, nu pe documente externe. O relaţie reglementată prin jertfă – a lui Isus, din exterior, şi prin puterea Duhului Sfânt, din interior. Pe deoparte, afirmaţia aceasta este corectă, pe de altă parte ar putea fi acuzată de romantism şi anti-intelectualism ori de lipsă de perspectivă istorică şi socială. Relaţia restaurată cu Dumnezeu se exprimă prin doctrină şi practică, duce la restaurarea individului şi a comunităţii, precum şi a mediului, a planetei întregi.

20 Perspective teologice
A.Persoana lui Isus: Divinitatea lui Hristos, întrupare, glorie, stăpânire veşnică Fiinţa divină ca Sfânta Treime, Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt Fiinţa lui Hristos ca om complet, etern (naştere, viaţă, moarte, înviere, veşnicie) Unicitatea şi centralitatea lui Hristos, centralitatea lui Dumnezeu Tatăl, centralitatea Duhului Sfânt (1 Corinteni, Coloseni, Efeseni, Evrei, Ioan, etc.)

21 Perspective teologice
B. Identitatea Bisericii: Biserica înţeleasă ca nou popor al lui Dumnezeu, ca trup al lui Hristos Păcatul, ca realitate istorică şi practică, prin Adam – dar şi prin noi înşine. Mântuirea de păcat, ca realitate, prin jertfa lui Hristos, acceptată prin credinţă, iar aceasta confirmată prin ascultare şi viaţă schimbată. Perspectivă personală şi comunitară. Antropologie reconstruită pe baza întrupării şi a mântuirii prin Isus.

22 Perspective teologice/filosofice
C. Creştinismul ca filosofie: Are caracter integrator şi înlocuitor pentru celelalte religii Are caracter universal, apocaliptic  Include credinţa în înviere, judecată finală, răsplată şi pedeapsă veşnică, înnoirea Universului Duce la o societate alternativă, integrată parţial.

23 Perspective teologice
D.Biblia ca Scriptură inspirată: Scriptura ca revelaţie fără greş, fundamentală în cunoaşterea de Dumnezeu. VT indică spre Hristos  NT este centrat pe Hristos

24 Perspective teologice
D. Biblia ca Scriptură inspirată: Canonul biblic sau scrierile apocrife? Evanghelia lui Filip, Evanghelia lui Iuda, etc.

25 Perspective teologice
Tradiţia: Crezurile CREZUL NICEEAN, 325 dH: 1. Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor. 2. Si intr-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Nascut, care din Tatal s-a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, nu facut, cel ce este de o fiinta cu Tatal, prin care toate s-au facut. 3. Care pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire: S-a pogorat din ceruri si s-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si s-a facut om. 4. Si s-a rastignit pentru noi in zilele lui Pilat din Pont a patimit si s-a ingropat. 5. Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi. 6. Si s-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.. 7. Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece viii si mortii, a caruia imparatie nu va avea sfârşit.

26 Perspective teologice
Tradiţia: Crezurile CREZUL NICENO – CONSTANTINOPOLITAN (Constantinopol în 381) Cred într-unul Dumnezeu, Tatal atotputernicul, Facatorul cerului si al pamântului, al tuturor vazutelor si nevazutelor. Si într-unul Domn Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai înainte de toti vecii. Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, Nascut, nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut. Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mântuire S-a coborât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt din Maria fecioara si s-a facut om. Si a fost rastignit pentru noi în zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si a fost îngropat. Si a înviat a treia zi, dupa Scripturi. Si S-a înaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va veni cu slava, sa judece viii si mortii, a Carui împaratie nu va avea sfârsit. Si în Duhul Sfânt, Domnul, de viata datatorul, Care de la Tatal purcede, cel ce împreuna cu Tatal si cu Fiul este închinat si slavit, Care a grait prin prooroci. Si într-una, sfânta, soborniceasca [universala] si apostoleasca Biserica. Marturisesc un Botez, spre iertarea pacatelor. Astept învierea mortilor si viata veacului ce va veni. Amin!

27 Perspective teologice
F. Tradiţia: Părinţii Bisericii

28 Părinţi apostolici şi apologeţi
Părinţii apostolici: Clement din Roma Ignatius din Antiohia Policarp din Smirna Apologeţi timpurii: Justin Martirul Athenagoras Tatian Tertulian

29 Părinţii greci Irenaeus Clement din Alexandria Origene Athanasius
Ioan Chrysostom Vasile cel Mare Grigore din Nazianz Grigore din Nisa

30 Părinţii latini Tertullian Grigore cel mare Augustin din Hippo,
Ambrosie din Milan Ieronim (Scrierile creştine în latină au început în sec. 3; de aceea termenii teologici fundamentali în creştinism sunt în limba greacă).

31 Textele sacre ale creştinismului şi Sfânta Tradiţie (hagia paradosis)
Biblia: colecţie oficială, autorizată şi limitată (canonică) a VT şi NT. Crezurile: Mărturisiri scurte de credinţă, definite de primele 2 concilii ecumenice Nicea şi Constantinopol. Tradiţia: Scrierile teologilor şi învăţătorilor Bisericii, de-a lungul istoriei. What Is Christianity?

32 Perspective practice (Perspectiva etică)
Lege morală: Fă binele, evită răul; iubeşte-le pe Dumnezeu, pe ceilalţi, pe tine însuţi; o conştiinţă etică “bună” informată bine prin revelaţie şi credinţă Moralitate sexuală: Înţelegerea sexului ca dar divin pentru relaţionare şi procreare; rolul central al familiei în societate; importanţa relaţiilor. Modelul divin. Etică socială: valoarea vieţii; demnitatea persoanei; binele comun; grija de cei săraci, milostivirea; muncă, participare, proprietate. 4) Etică internă eclezială: sfinţenie personală, exemple bune, mărturia bisericii, relaţii frăţeşti, generozitate, ajutorare, îndemnare, corecţie-disciplinare. What Is Christianity?

33 Perspective practice: calendarul sărbătorilor (sfinţirea timpului)
Sărbători de an calendaristic Crăciun, Paşte, etc. Închinare publică: Închinare duminicală, Cina domnului, Botezuri, evanghelizări, studii, tabere, etc. Închinare privată: rugăciune, devoţiune, pelerinaje, disciplină spirituală – ascetism, mănăstiri, etc. What Is Christianity?

34 Perspective practice: creştinul şi lumea politică – socială – economică
1.Principii de conducere şi organizare a societăţii 2.Perspective de dezvoltare economică şi de echilibru ecologic global. 3.Concepţii despre convieţuire şi dezvoltare socială. What Is Christianity?

35 Trei perspective de autor: definiri istorice
1) O perspectivă critică: Ludwig Feuerbach L. Feuerbach, Das Wesen des Christenthums, Leipzig: Otto Wigand, 4th ed (1841). Idem, The Essence of Christianity, trad. Marian Evans, London: Kegan Paul, Trench, Trübner & Co, 3rd ed., 1893. 2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis C.S. Lewis, Mere Christianity (3 materiale într-o carte: Broadcast talks, Christian behaviour, and Beyond personality) Harper, SanFrancisco, 2001; Creştinism. Pur şi simplu, Bucureşti, Humanitas, 2004; What Is Christianity?

36 Trei perspective de autor: definiri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott John Stott, Basic Christianity, London: IVP, 2006 (1969). What Is Christianity?

37 Definiri şi redefiniri istorice
1.O perspectivă contestară: Ludwig Feuerbach. Creştinismul e antropologie, nu revelaţie. 2.O perspectivă apologetică: C.S. Lewis Creştinismul este o convigere. 3.O perspectivă hristo-centrică: John Stott. Creştinismul este o relaţie cu Isus, incredibilul om şi Fiul lui Dumnezeu. What Is Christianity?

38 Definiri şi redefiniri istorice / filosofice
O perspectivă critică, psihologizantă: Ludwig Feuerbach. I: Introducere §1 Fiinţa umană, în general §2 Esenţa religiei, în general Part I: Adevărata esenţă a religiei, esenţa antropologică II Dumnezeu ca fiinţă care înţelege III Dumnezeu ca fiinţă morală, sau Legea IV Dumnezeu ca dragoste V Dumnezeu care suferă VI Trinitatea şi Mama lui Dumnezeu VII Logos-ul şi imaginea divină VIII Principiul cosmologic IX Natura în Dumnezeu What Is Christianity?

39 Definiri şi redefiniri istorice
O perspectivă contestară: Ludwig Feuerbach. X Creaţia din nimic XI Creaţia în Iudaism XII Misterul rugăciunii XIII Credinţă şi miracol XIV Înviere XV Dumnezeul personal XVI Creştinism şi păgânism XVII Celibat şi monahism XVIII Cer şi imoralitate What Is Christianity?

40 Definiri şi redefiniri istorice
O perspectivă contestară: Ludwig Feuerbach. Part II. Esenţa teologică sau falsă a religiei XIX Punctul de referinţă esenţial al religiei XX Contradicţii în existenţa lui Dumnezeu XXI Contradicţii în revelaţia lui Dumnezeu XXII Contradicţii în natura lui Dumnezeu XXIII Doctrinele speculative despre Dumnezeu XXIV Contradicţii în Trinitate XXV Contradicţii în Sacramente XXVI Credinţă şi dragoste XXVII Aplicaţii şi concluzii What Is Christianity?

41 Definiri şi redefiniri istorice
2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis Intuiţie morală, revelaţie, credinţă, comportament Cartea I. Binele şi Răul, ca indicaţie despre sensul Universului 1. Legea naturii umane 2. Unele obiecţii 3. Realitatea legii 4. Ce se află în spatele legii 5. Avem motive să fim neliniştiţi  What Is Christianity?

42 Definiri şi redefiniri istorice
2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis Intuiţie, revelaţie, credinţă, comportament Cartea II Ce cred creştinii 1. Concepţii rivale despre Dumnezeu 2. Invazia păcatului 3. Alternativa şocantă 4. Penitentul perfect 5. Concluzii practice What Is Christianity?

43 Definiri şi redefiniri istorice
2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis Cartea III. Comportamentul creştin 1. Cele trei părţi ale eticii 2. Virtuţile cardinale 3. Etica socială 4. Etica şi psihoanaliză 5. Etică sexuală 6. Căsătoria creştină 7. Iertarea 8. Păcatul cel mare 9. Dragostea 10. Nădejdea 11. Credinţa 12. Credinţa What Is Christianity?

44 Definiri şi redefiniri istorice
2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis Intuiţie, revelaţie, credinţă, comportament Cartea IV. Dincolo de personalitate, sau primii paşi în doctrina Trinităţii 1. A face şi a naşte 2. Dumnezeul tri-personal 3. Timp şi dincolo de timp 4. Infecţia cea bună 5. Soldăţeii jucării, cei plini de încăpăţânare 6. Două observaţii 7. Hai să zicem 8. Este creştinismul greu sau este uşor? 9. Evaluând costul 10. Oameni amabili sau oameni noi? 11. Oameni noi What Is Christianity?

45 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott Cap.1. Abordarea corectă Partea 1 – Persoana lui Hristos Cap. 2. Ce a susţinut Hristos Cap. 3. Caracterul lui Hristos Cap. 4. Învierea lui Hristos

46 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott Partea 2. Nevoia umană Cap. 5. Realitatea şi natura păcatului Cap. 6. Consecinţele păcatului Partea 3. Lucrarea lui Hristos Cap. 7. Moartea lui Hristos Cap. 8. Mântuirea adusă de Hristos

47 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott Partea 4. Răspunsul omului Cap. 9. Evaluarea costului Cap. 10. Luarea deciziei Cap. 11. Trăirea creştină: cum să fii creştin

48 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott “In the beginning God.” The first four words of the Bible are more than an introduction to the creation story or to the book of Genesis. They supply the key which opens our understanding to the Bible as a whole. They tell us that the religion of the Bible is a religion of the initiative of God.”

49 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott “Christianity is a religion of salvation, and there is nothing in the non-Christian religions to compare with this message of a God who loved, and came after, and died for, a world of lost sinners.”

50 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott „There are two principal reasons why our inquiry into Christianity should begin with the person of Christ. The first is that essentially Christianity is Christ. The person and work of Christ are the rock upon which the Christian religion is built.”

51 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott „If he is not who he said he was, and if he did not do what he said he had come to do, the foundation is undermined and the whole superstructure will collapse. Take Christ from Christianity, and you disembowel it; there is practically nothing left. Christ is the center of Christianity; all else is circumference”.

52 Definiri si redefiniri istorice
3) O perspectivă hristo-centrică: John Stott „We are not concerned primarily to discuss the nature of his philosophy, the value of his system or the quality of his ethic. Our concern is fundamentally with the character of his person. Who was he?”

53 Esenţa creştinismului
Creştinismul este un legământ, un privilegiu de a (re)deveni copii ai lui Dumnezeu. Isus este esenţa creştinismului. El este soluţia lui Dumnezeu pentru recuperarea şi restaurarea omului. Împlinirea umanităţii noastre (individuale, comunitare, globale-cosmice) se face doar prin relaţie de credinţă şi de ascultare faţă de Isus, faţă de Dumnezeu, printr-o viaţă nouă trăită împreună cu Dumnezeu.