VULCANII.

Prezentarea pe tema: "VULCANII."— Transcriere de prezentare:

1 VULCANII

2 Vulcanul este o deschizătură în scoarța terestră care emite rocă topită sau parțial topită (lava), cenușă și gaze.

3 Cercul de foc al Pacificului
Majoritatea vulcanilor s-au format la întâlnirea plăcilor tectonice (divergente sau convergente) Riftul din Africa de Est Cercul de foc al Pacificului

4 Formarea vulcanului intre placi divergente
Formarea vulcanului intre placi convergente

5 dar o parte însemnată s-au format în interiorul plăcilor tectonice în aşa numitele hotspoturi, ca:
- cel din Hawai activ - cel din Yellowstone inactiv - cel din Islanda activ - cel din Azore activ - cel din Eifel inactiv

6 Structură 1. camera magmei 2. straturi de rocă 3. coşul vulcanic
4. solul 5. intruzie - sill 6. canal secundar 7. straturi de cenuşă 8. con 9. straturi de lavă 10. gât vulcan 11. crater secundar 12. scurgere lava 13. lavă proaspătă 14. crater 15. nor de cenuşă

7 Vezuviu - Italia Structura aparatului vulcanic
Materialele expulzate prin erupții se depun în jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alcătuit din coș, crater și con. Coșul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coșul, are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată și din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice. Vezuviu - Italia

8 Augustine - Alaska Cratere simple
Au formă de pâlnie și rezultă prin explozii puternice. Mărimea lor este direct proporțională cu intensitatea erupției. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături și la stratovulcani. Augustine - Alaska

9 Stromboli - Italia Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă.
Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă forme diferite, după tipul de erupție și după natura rocilor. Conuri de sfărâmături Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian, sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul coșului și craterului. Stromboli - Italia

10 Fuji - Japonia Conurile stratovulcanilor
Sunt alcătuite din straturi alternante de lavă și piroclastite. Un con simplu de stratovulcan are pante concave și un crater larg, ca o pâlnie. Dacă conul crește în înălțime, se deschid crăpături radiare prin care curg erupții laterale. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare), care pot ajunge la dimensiuni considerabile. Stratovulcanii mari sunt afectați de falii și fisuri pe diferite direcții. Fuji - Japonia

11 Mount Saint Helens - USA
Cumulo-vulcanii Tip de con creat de vulcanii care elimină lave acide, vâscoase. Ele încetează sa curgă la temperaturi sub 1200°C, materia se acumulează și se solidifică repede în jurul coșului. Conul apare ca o îngrămădire haotică de blocuri, pe care lava nouă, incandescentă, venită sub presiune, le împinge în sus. Se formează un con fără crater, numit cumulodom sau dom endogen, care poate atinge dimensiuni de sute de metri Mount Saint Helens - USA

12 Hawai Platourile vulcanice
Platourile sunt rezultatul răcirii lavelor bazice – fluide, cu viteză mare de curgere. Lavele ajung la suprafață cu o temperatură mai ridicată, se revarsă peste pereții craterului și curg pe distanțe foarte mari, acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Platourile se mai numesc și „vulcani scut” deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici. de tip hawaiian conuri foarte mari, în parte submarine. La Mauna Loa conul principal are o înălțime de 4162 m, iar cu partea submersă ajunge până la 9000 m. Diametrul bazei, la nivelul mării este de 400 km. Pe platoul central se află un crater în forma de puț (pit-crater), format prin prăbușire, mărginit de pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă. Hawai

13 Laki - Islanda Platourile vulcanice de tip islandez
dimensiuni mult mai mici, le lipsește platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lungul unor mari crăpături liniare. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupții liniare. Linia Laki, deschisă în anul 1783, cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu înălțimi până la 150m. Laki - Islanda

14 Pinatubo - Filipine Caldeiră
Caldeirele reprezintă cratere uriașe formate prin explozie și lărgite mult prin prăbușirile care urmează. La explozii puternice, coșul și chiar porțiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lavă, iar partea centrală a vulcanului, pierzându-și suportul se prăbușește. Din vechiul con vulcanic nu mai rămâne decât porțiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular, în interiorul căruia se pot forma ulterior, conuri vulcanice mai mici. Pinatubo - Filipine

15 Globul terestru are mai multe straturi
Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecărui strat geologic este determinată de greutatea specifică a rocilor componente. Astfel în centru (miezul Terrei) se găsesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determină topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzează presiuni deosebit de mari, gazele cautând să străpungă straturile de la suprafață. Rocile vecine magmei suferă procese de transformare, fiind numite roci metamorfice. Augustine - Alaska

16 Maare Maarele sunt depresiuni rotunde, de forma unui puț, cu un diametru de sute de metri până la 2-3 km, rezultate în urma exploziilor vulcanice. Sunt umplute cu sfărâmături provenite din explozie sau din prăbușirea pereților. Ele nu expulzează lavă și de aceea nu formează un con. Se compune din: canalul de străpungere și craterul de explozie, ce nu se ridică deasupra reliefului. Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câțiva zeci de metri, format din sfărâmături de roci. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri, s-a generalizat denumirea de maar, folosită în regiunea Eifel-Germania. Eifel - Germania

17 Vulcan submarin

18 Vulcan subglacial

19 Un vulcan se formează prin ridicarea scoarței, alcătuind „conul vulcanului”,
sub presiunea gazelor și magmei (rocile topite).

20 Materiile incandescente ies la suprafață printr-un crater (deschidere cu forme si
diametre diferite).

21 Cu toate că vulcanii sunt în general asociați cu distrugere, ei au și unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca pământul din jurul multor vulcani să fie foarte fertil; ei creează noi forme de teren pe fundul mărilor, iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înțelegerea noastră a interiorului Terrei.

22 Fenomenul ieșirii magmei la suprafață este denumit erupție și are loc acolo unde scoarța terestră opune cea mai mică rezistență

23 \\\\\\ Erupția vulcanului este însoțită de cutremure de pământ, erupție de gaze, cenușă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) și lavă (vâscozitatea ei diferă după reacția acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin răcire.

24 Erta Ale - Etiopia Erupțiile vulcanice sunt de două feluri:
- erupția efuzivă este o erupție vulcanică silențioasă, care scoate la suprafață lava bazaltică cu viteză mică (erupțiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). Erta Ale - Etiopia

25 Erupția explozivă este o erupție puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanțe uriașe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflați în apropiere de locul erupției.

26 Produsele activității vulcanice
gazoase - vapori de apă, dioxid de carbon, hidrogen, hidrogen sulfurat, amoniac lichide - lava care poate fi: acidă, neutră, bazică solide sau piroclastite - cenușa vulcanică; lapili – fragmente de 1-3cm; bombe – când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor

27 Clasificare Bromo - Indonezia După perioada de formare:
- vulcani tineri - vulcani bătrâni Bromo - Indonezia

28 Clasificare Arenal – Costa Rica După activitate:
- vulcani activi, care continuă să erupă - vulcani inactivi (stinși), a căror activitate a încetat cu milenii în urmă. - vulcani adormiţi Arenal – Costa Rica

29 Clasificare După tipul de manifestare a erupției:
- de tip islandic, cu erupții liniare de lave fluide, fără explozii - de tip hawaian, cu erupții centrale liniștite de lave fluide - de tip strombolian, cu erupții de lave fluide și explozii ritmice de gaze - de tip vulcanian, cu erupții de lave vâscoase care, după consolidarea în vor fi expulzate sub formă de cenușă și bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor - de tip peleean, cu erupții de lavă vâscoasă care se ridică în forma unui stâlp - de tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice aruncă în aer vechiul aparat vulcanic.

30 Indicele Explozivității Vulcanice
Indicele Explozivității Vulcanice (IEV) reprezintă un sistem de clasificare a erupțiilor vulcanice cumva similar scării de magnitudine pentru cutremure. Sistemul a fost dezvoltat in 1980 si folosește factori precum volumul materialului ejectat in urma unei erupții, frecventa si alte variabile prin care se poate estima puterea unui vulcan. Scala merge de la 1 la 8, iar fiecare grad in afara de 1 este de 10 ori mai mare decât cel anterior.

31 Indicele Explozivității Vulcanice
IEV Tip erupţie Descriere Înălţime coloană Volum erupţie Frecvenţă Exemplu Număr erupţii* hawaian efuziv <100 m < m3 zilnic Mauna Loa - 1 hawaian- strombolian moderat m > m3 Stromboli 2 strombolian-vulcanian exploziv 1-5 km > m3 săptămânal Galeras 1993 3477 3 vulcanian - peelean 3-15 km > m3 anual Nevado del Ruiz 1985 868 4 subplinian catastrofal 10-25 km >0,1 km3 >10 ani Soufrière Hills 1995 278 5 plinian >25 km >1 km3 >50 ani Mount Saint Helens 1980 84 6 plinian-ultraplinin colosal >30 km >10 km3 >100 ani Pinatubo 1991 39 7 ultraplinian supercolosal >40 km >100 km3 >1000 ani Tambora 1815 8 supervulcanic megacolosal >50 km >1000 km3 > ani Toba ani * Estimare Institut Smithsonian pentru ani

32 Surse: www.wikipedia.org - text
imagini Dar s-au folosit imagini şi din alte surse. Muzica: Damien Rice - Volcano

33 Autor: szepcsaba.z@gmail.com
Mulţumesc! Autor: Mayon – Filipine

34