SISTEMUL EDUCAŢIONAL IN ERA DIGITALĂ

Prezentarea pe tema: "SISTEMUL EDUCAŢIONAL IN ERA DIGITALĂ"— Transcriere de prezentare:

1 SISTEMUL EDUCAŢIONAL IN ERA DIGITALĂ
VIEZUIANU DANA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 VIDELE – TELEORMAN

2 Cadrele didactice pot obține informații cu privire la noutățile care apar în domeniul didacticii moderne, noutăți referitoare la: metode ,strategii didactice, modalități de evaluare a cunoștințelor elevilor, proiecte didactice moderne, teste specifice fiecărui obiect de învățământ . În cadrul laboratoarelor de informatică, cadrele didactice pot desfășura lecții interactive, atractive, unde elevii își pun în practică cunoștințele dobândite pe parcursul anilor de studii. În ajutorul dezvoltării cognitive ale elevilor sar și orele de TIC. TIC sau tehnologia informației si comunicațiilor este denumirea care se oferă unui ansamblu de instrumente și tehnologii folosite pentru a se socializa și pentru a da naștere, stoca și gestiona informația procesului educativ. În ultimii ani, accesarea aplicațiilor educative și aplicațiilor numerice ale TIC au cunoscut o expansiune spectaculoasă oriunde în lume. Este vorba aici de învățământul care utilizează vectori tehnologici precum un calculator legat la rețea. Exemplele analizate arată că un învățământ în care TIC-urile servec drept suport al metodelor pedagogice clasice este întotdeauna la fel de eficient ca și învățământul tradițional care pune față în față profesorul și elevul și poate, în cazul folosirii TIC-urilor mai sofisticate, mai ales dacă intervin aplicații și metode care favorizează învățarea ”constructivistă”, în care elevii sunt incitați să descopere ei înșiși universuri bogate în informații.

3 Noile metode de comunicare dintre școli și părinți reprezintă un element important al managementului școlar de zi cu zi. În multe școli este de multe ori disponibil un buletin informativ electronic la care părinții se pot abona, sau, în unele cazuri, unde pot chiar să scrie. În cele din urmă, informațiile administrative cum ar fi scrisorile circulare sau anunțurile de la minister sunt, de asemenea, disponibile online și la dispoziția părinților Utilizarea Internetului se afla la baza acestor transformari. Modul în care trăim, modul în care se fac afacerile, maniera în care se lucrează, metodele de studiu, comunicarea între oameni si chiar maniera de petrecere a timpului liber sunt influentate de Internet Factorii importanti pentru trecerea la Societatea Informationala sunt infrastructura de comunicatii si aplicatiile informatice. Astfel, din punct de vedere politic, Societatea Informationala trebuie sa ramana o societate democratica, din punct de vedere economic, ea trebuie sa-si sporeasca posibilitatile de dezvoltare si, din punct de vedere cultural, ea trebuie sa devina o societate bazata pe cunoastere.

4 Cantitatea informatiilor pe care le avem la dispozitie are o crestere exponentiala si, din acest motiv, este necesar un sistem de coordonare a acestora, precum si servicii de selectare corespunzatoare, bazate pe capacitatea specialiştilor de a analiza si evalua informatia, cu scopul de a-l ajuta pe beneficiar sa obtina informatii de calitate, de ultima ora si rapid. Ca atare, pentru dezvoltarea societatii informationale, alaturi de tehnologiile de transmitere a informatiei, un rol hotarator il are si continutul informatiei transmise, care, alaturi de programele de calculator si muzica, constituie bunuri virtuale, bunuri ale unei lumi digitizate, care se pot descarca direct din retea.

5 Sheldon Brook scria ca „biblioteca reprezinta un concept, nu un loc fizic, o activitate si nu o cladire.” Cunoscutul specialist englez in stiinta informarii, Maurice Line, considera ca „important este ca circuitele comunicarii sa functioneze, informatia sa ajunga la utilizator in locul si momentul potrivit…” Cine anume furnizeaza informatia si in ce fel, constituie o problema secundara. Bibliotecile publice au aparut tocmai pentru a permite accesul fiecarei persoane din societate la informatiile necesare acesteia, constituind premiza unei societati civilizate, democratice, bine informate, acest rol fiind foarte important in orice fel de societate. Deci, existenta bibliotecilor publice nu se pune sub semnul intrebarii nici in societatea informationala. Ele vor exista in continuare, probabil intr-o structura diferita, oferind servicii multiple, urmand sa se transforme din centre info-documentare in centre info-umane, iar rolul si sarcinile bibliotecarilor se vor schimba, si ei, ca specialisti in manuirea informatiilor, vor deveni mult mai importanti, chiar indispensabili pentru societatea informationala.

6 Noua eră digitală determină un nou tip de abordare a fenomenului educaţional prin intermediul noilor tehnologii ale comunicării şi informaţiei. Se naşte o nouă educaţie care poate fi definită pedagogie media( Rotaru, 156). Analiza educaţiilor de tip virtual, online ne conduce la concluzia că există o perspectivă nouă de abordare a procesului de învăţământ în condiţiile societăţilor de tip postmodern. Actualmente, sistemul dezvoltat în procesul de învăţare al tehnologiilor NTIC este caracteristic formulei învăţământului informal. Aplicabilitarea şi forţa de impact generată de aceste tehnologii trebuie să determine introducerea lor pe scară largă la nivelul învăţământului general de masă. Avantajul în cazul noilor tehnologii este gradul ridicat de receptivitate al tinerilor, consumatori de new media. Cultura globală dominată de tehnologie produce o alfabetizare media cu caracter de masă şi conturează un nou model de învăţare. Distingem o serie de dimensiuni ale procesului educaţional, de natură a fi sintetizat pe mai multe paliere de analiză.

7 A. procesul educaţional este interactiv şi adaptabil la cerinţe aplicate
În această direcţie, susţinem şi apreciem efectele produse de noile media în plan educaţional. Procesul de învăţare este accesibil şi interactiv, în funcţie de cerinţele unor modele sociale acceptate. Educaţia online, virtuală conferă deprinderi utile pentru tinerii aflaţi în plin proces de şcolarizare. Instrumentele dezvoltate de programe aplicative, marcate de design specializat, a se vedea în acest sens programele de prezentare Power Point privesc un standard accesibil şi global de prezentare a cunoştinţelor de specialitate. Învăţarea interactivă prin formule specializate de tip e-learnig este o variabilă necesară în planul valorizării educaţionale contemporane. În acest sens, vorbim de un proces de adaptare facil la sistemul de alfabetizare electronică a tinerelor generaţii şi nu numai.

8 b. Noile sisteme de educaţie virtuală se axează pe dezvoltarea de competenţe specializate în funcţie de tematica abordată. Dezvoltarea sistemelor de gândire critică este proprie noilor media aplicate în educaţie. Difereţele de valorizare şi conţinut în raport cu învăţământul tradiţional conferă un model de educaţie nonstandardizată, informală de conexiune în ceea ce priveşte utilizarea cunoştinţelor, informaţiilor şi formulelor de învăţare. Utilizarea sistemelor multimedia indică un barometru social de orientare a tendinţelor inclusiv în planul vieţii educaţionale. Învăţarea cu caracter interactiv implică o nouă abordare în accesarea informaţiei şi conţinuturilor de text. Cu alte cuvinte, un utilizator are o gamă suficentă de mijloace de expunere şi prezentare a cunoştinţelor. Cum evaluăm din punct de vedere aplicativ aceste tendinţe? Informaţia nu reprezintă o simplă formulă de expunere şi orientare specializată. Ea trebuie înţeleasă şi prezentată în manieră specifică în funcţie de nevoile domeniale.

9 c. Trecerea competenţelor în procesul de învăţare de la profesor la elev.
Învăţământul tradiţional avea o paradigmă de tip liniar. Informaţia, cunoştinţele se transmit de la profesor la elev de regulă unidirecţional, profesorul are monopolul organizării cursului şi aplicaţiilor standard. Învăţământul contemporan axat pe tehnologia digitală este direcţionat în ambele sensuri. Apare o nouă paradigmă de învăţare prin care elevul sau studentul nu mai este un spectator pasiv, un receptor care asimilează informaţia nerealizând un feed-back corespunzător, aceasta reprezentând, de fapt baza unui proces educaţional eficent. Astăzi, prin intermediul noilor tehnologii, există o diversificare a mijloacelor de acces la informaţie. În educaţie realitatea formulelor de învăţământ este mult mai pregnantă şi este caracterizată de utilizarea sistemelor multimedia atât la nivel general cât şi specializat. Dezvoltarea şi implementarea noilor tehnologii digitale( Miege, 2003) generează o metamorfoză a procesului comunicaţional în educaţia de masă. Autorul susţine o schimbare a funcţii deţinute de profesor, acesta devine un moderator al procesului de învăţământ, un coordonator al instrucţiei celor cărora li se adresează. În concluzie susţinem că reţelele societăţii digitale, internetul şi noile media reprezintă cea mai importantă provocare a momentului în planul formării instructiv- educative, impactul generat devine un vârf de lance al progresului înregistrat în toate domeniile vieţii sociale. Sistemele de ducaţie contemporană dezvoltă sarcina unei formări continue a omului. Dezvoltarea competenţelor specializate este o problemă de actualitate, curricula educaţională direcţionează procesul de instrucţie şi educaţie în realizarea unei formări de calitate, proprie unei societăţi cu caracter informaţional.

10 Acest secol este fără îndoială, secolul culturii digitale
Acest secol este fără îndoială, secolul culturii digitale. Educaţia digitală este una din preocupările de bază ale învățământului românesc, prin formarea culturii informaţiei şi comunicării digitale la nivelul oricărui cetăţean. Fără o populaţie educată, doritoare să folosească tehnologiile informaţiei şi comunicării, nici o comunitate nu poate participa în mod real în reţeaua globală. Integrarea computerului în procesul de învăţământ nu mai este privită ca o mişcare avangardistă, ci ca o necesitate. În întreaga lume se observă convertirea conţinutului cultural într-o formă digitală, făcând astfel produsele disponibile oricui, oriunde şi oricând. Lecţiile digitale îi ţin pe elevi la şcoală şi îi fac să fie mai atenţi la informaţii. Educaţia virtuală a devenit un adevărat fenomen în industria românească în ultimii ani. În continuă dezvoltare, tehnologiile informaţiei şi comunicării au schimbat fundamental natura relaţiilor globale, sursele de avantaj în competiţie şi oportunităţile pentru dezvoltare economică şi socială. Tehnologii ca Internetul, computerele personale sau telefonia mobilă au schimbat întreaga lume într-o reţea globală de persoane, firme, şcoli şi guverne, ce comunică şi interacţionează între ele printr-o varietate de canale. Explozia acestei reţele globale mediate tehnologic a produs o lume în care oricine poate, virtual, să beneficieze de avantajele Integrării Digitale.

11 S-a ajuns la concluzia ca biblioteca trebuie sa-i ajute pe oameni, indiferent cat de educati sau needucati sunt, in gasirea si accesarea informatiei de care au nevoie. Concepte ca: bibliotecarul care ofera referinte, imprumutul interbibliotecar, folosirea bibliotecii ca loc de intalnire si dezbatere pentru cei din comunitate, sunt concepte care, in tarile din vestul Europei, s-au dezvoltat de la sine, pe cand la noi nici astazi nu sunt pe deplin asumate si intelese de bibliotecari si mai ales, de administratiile locale. Democratia presupune existenta unui spatiu fizic public de intalnire si discutii pentru membrii comunitatii.

12 Dezvoltarea societatii informationale in tara noastra este si o prioritate a guvernului Romaniei, iar principala componenta a ei, in care se fac investitii, este infrastructura fizica informationala, adica dezvoltarea pietii de tehnica informationala, reducerea decalajului digital intre urban si rural prin dotarea si legarea la Internet a unor zone rurale. Nu se vorbeste, insa, de modul in care populatia va putea participa activ la aceasta societate informationala, de exemplu cum se poate participa la e-guvernare, ce este e-sanatatea, cum se face e-asigurarea si altele.

13 În concluzie, platformele virtuale de învățare pot oferi atât oportunitatea organizării de activități curente, curriculare, cât și dezvoltarea și implementarea de proiecte educaționale, formale curriculare sau extracurriculare, sau nonformale, asigurând astfel atingerea obiectivelor legate de integrarea educației digitale în activitatea de învățare

14 Bibliografie selectiva:
1. Gheorghe Buluta, Sultana Craia, Victor Petrescu, Biblioteca azi: Informare si comunicare, Targoviste, Editura Bibliotheca, 2004. 2. Gheorghe Filip, Societatea informationala - Societatea cunoasterii. Concepte, solutii si strategii pentru Romania, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2001. 3. 4. 5. 6  7. 8. Marcus Klein, Michaela Michel, Wissenschaftspublikation im digitalen Zeitalter: Verlage, Bibliotheken, Buchhandlungen in der Informationsgesellschaft, Die Deutsche Bibliothek, 2002. 9. Stelian Pert, Societatea informationala - Societatea cunoasterii. Educarea si formarea fortei de munca, Bucuresti, Editura Centrului de Informare si Documentare Economica, 2004. 10. Elena Tirziman, S. M. Antonescu, Cristina Popescu, Studii de bibliologie si stiinta informarii, vol. 6, Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, 2002. 11. Biblioteca Judeteana Mures 12. Elena Tarziman, S. M. Antonescu, Cristina Popescu, Studii de bibliologie si stiinta informarii, Bucuresti, 2002 13.Educatia in era digitala - E-Learning.docx