CATEGORIE GRAMATICALĂ = ?

Prezentarea pe tema: "CATEGORIE GRAMATICALĂ = ?"— Transcriere de prezentare:

1 Categoriile gramaticale ale verbului; recunoaşterea unui verb în textul latin.

2 CATEGORIE GRAMATICALĂ = ?
Categorie gramaticală – ansamblu de trăsături gramaticale specifice unei părţi de vorbire. În funcţie de ce distingem un verb / substantiv / adjectiv / pronume de un altul? La maşini (categorii de identificare): Marcă; Culoare; Combustibil; Putere; Etc.

3 Categoriile gramaticale ale verbului latin
Conjugarea. Diateza. Modul. Timpul. Persoana. Numărul.

4 1. Conjugarea Ce este o conjugare? O categorie de verbe care au caracteristici comune. A lucra, a mînca, a cînta A cere, a zice, a crede.

5 1. Conjugarea A VORBI A CITI Eu vorb-ESC Eu cit-ESC Tu vorb-EŞTI
Tu cit-EŞTI El / Ea vorb-EŞTE El / Ea cit-EŞTE Noi vorb-IM Noi cit-IM Voi vorb-IŢI Voi cit-IŢI Ei / Ele vorb-ESC Ei / Ele cit-ESC

6 1. Conjugarea -A a cînta -EA a vedea -E a zice -I / -Î
LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ -A a cînta -EA a vedea -E a zice -I / -Î a auzi / a coborî -Ā(RE) canto, cantare -Ē(RE) video, videre -Ĕ(RE) dico, -ere -Ī(RE) audio, -ire

7 1. INFINITIVUL “LUNG” DIN LIMBA ROMÂNĂ
Infinitivul românei actuale a pierdut marca -re a infinitivul latin. Formele verbale cu -re au devenit substantive în limba română: cînta- cîntare; vedea-vedere; zice-zicere; auzi- auzire. În româna veche: eu nu’s ce par a fire… Urme de infinitiv lung cu valoare morfologică în româna actuală: dar(e)-ar să dea! (= O, de ar dare (în loc de ar da) să dea!)

8 1. Conjugarea Vocalele specifice conjugărilor I, II, IV se regăsesc la aproape toate formele verbale, înainte de sufixe (mărcile specifice unui timp sau mod), astfel încît putem recunoaşte conjugarea verbului respectiv. La conjugarea a III-a vocala specifică, fiind scurtă, de cele mai multe ori este transformată sau chiar înghiţită de contextul vocalic.

9 2. Diateza Activă Tata o laudă pe mama. Pasivă
LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ Activă Tata o laudă pe mama. Pasivă Mama e lăudată de către tata (“de către tata” = C. de agent) Reflexivă Mama se laudă. Activă. Pater laudat matrem. Pasivă. Mater laudatur a Patre. Mater laudatur.

10 2. MĂRCI ALE DIATEZELOR – DESINENŢELE
DIATEZA ACTIVĂ DIATEZA PASIVĂ -M / -O laud-o / laud-a-ba-m = eu laud / eu lăudam -(O)R laud-o-r = sînt lăudat / mă laud -S laud-a-s = tu lauzi -RIS laud-a-ris = eşti lăudat / te lauzi -T laud-a-t = el / ea laudă -TVR laud-a-tur = este lăudat / se laudă -MVS laud-a-mus = noi lăudăm -MVR laud-a-mur = sîntem lăudaţi / ne lăudăm -TIS laud-a-tis = voi lăudaţi -MINI laud-a-mini = sunteţi lăudaţi / vă lăudaţi -NT laud-a-nt = ei / ele laudă -NTVR laud-a-ntur = ei sînt lăudaţi / ei se laudă

11 3. Modurile În latină există trei moduri personale şi patru nepersonale. Personal = are persoană (eu, tu, el etc.) Nepersonal = nu are persoană (cîntînd, de văzut etc) Atenţie! Româna are un mod personal “în plus” (optativul). În latină, funcţiile pe care le are optativul în română sînt exprimate prin conjunctiv.

12 3. Modurile personale Indicativ Mă bucur. Imperativ Lăudaţi!
LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ Indicativ Mă bucur. Imperativ Lăudaţi! Conjunctiv Sper să vină. Condiţional-optativ O, de-ar veni! Indicativ Gaudeo. Imperativ Laud-a-te! Conjunctiv Spero ut veniat. (se traduce cu conj.) Utinam veniret! (se traduce cu cond.)

13 3. Modurile nepersonale Infinitiv a lăuda. Gerunziu lăudînd Participiu
LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ Infinitiv a lăuda. Gerunziu lăudînd Participiu lăudat Supin de lăudat Infinitiv laud-a-re Gerunziu laudando Participiu laudans, laudantis (se traduce diferit) Supin laud-tu-m

14 4. Timpurile Prezent: laud-a-t (el laudă); ven-i-mus (noi venim); dicis (tu zici). Vocala tematică (vocala specifică a conjugărilor) se păstrează ca atare la conjugările I, II, IV. Viitor: laud-a-bi-s (tu vei lăuda) Imperfect: laud-a-ba-m (eu lăudam) Perfect: cant-a-v-imus (noi am cîntat); dixit (a zis); aud-i-v-i (eu am auzit) Mai mult ca perfect: cant-a-v-era-m (eu cîntasem) Viitor II (anterior): laud-a-v-eri-t (va fi cîntat)

15 5. Persoana Latina are trei persoane, ca şi în limba română.
Persoana se exprimă prin seriile desinenţelor verbale (vezi supra): m,s,t,mus,tis,nt; r,ris,tur,mur,mini,ntur; desinenţele active la perfect: i, isti, it, imus, istis, erunt. NB! Desinenţă (laud-a-s) ≠ terminaţie (laud-as).

16 6. NUMĂRUL Latina are două numere, ca şi în limba română: singular şi plural. Numărul se exprimă, ca şi persoana, prin seriile desinenţelor verbale (vezi supra): Deci: o desinenţă indică persoana, numărul şi diateza: Laudas: desinenţa s indică persoana a II-a, numărul singular, diateza activă.

17 Cele trei teme verbale În latină, modurile şi timpurile se construiesc pe baza a trei teme principale: Tema de prezent (cf. prima şi a doua formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea mărcii -re (canta-re). Tema de perfect (cf. a treia formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea desinenţei -i (cantav- i; dix-i). Tema de supin (cf. a patra formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea lui -m (laudatu-m; dictu-m)

18 MĂRCI VERBALE – REZUMAT (CU ROŞU – MĂRCI INDUBITABILE)
seriile de desinenţe active şi pasive; -re (final) = marca (sufixul) de infinitiv; -re (înaintea unei desinenţei) = marcă de conjunctiv; mărcile conjugărilor: -ā, -ē, -ĕ, -ī; -te (final) = marca imperativul (2 pl); ut = conjuncţie care, de cele mai multe ori, cere modul conjunctiv; -nd- = sufix de gerunziu; -ns / -nt- = sufix de participiu;

19 MĂRCI VERBALE – REZUMAT
-tu- = sufix de supin; -bi- = sufix de viitor; -ba- = sufix de imperfect; -era- = sufix de m.m.c.p.; -eri- = sufix al viit. anterior (dar şi al conjunctivului perfect).

20 Sună ca pe româneşte… (criteriu fragil).
ALTE MĂRCI VERBALE -isse- / -isse = sufix al conjunctivului m.m.c.p. / al infinitivului perfect activ; -turus3 = terminaţie (= sufix + desinenţe adjectivale) de participiu viitor activ. Sună ca pe româneşte… (criteriu fragil). Verbul a fi (sum, esse, fui) la prezent: Sum, esse, fui sum = eu sînt sumus = noi sîntem es = tu eşti estis = voi sunteţi est = el / ea este sunt = ei sînt

21 5. 1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum
5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus."