Prezentarea se încărcă. Vă rugăm să așteptați

Prezentarea se încărcă. Vă rugăm să așteptați

PROTEZA SCHELETATA CURSUL II

Prezentări similare


Prezentarea pe tema: "PROTEZA SCHELETATA CURSUL II"— Transcriere de prezentare:

1 PROTEZA SCHELETATA CURSUL II

2 Proteza scheletata, este reprezentata de un corp fizic variat dimensionat şi format, realizat să restaureze morfofiziologic aparatul dento-maxilar. Proteza parţială a cunoscut o evoluţie istorică strâns legată de evoluţia materialelor şi de progresele tehnicii de executare a protezelor.

3 Proteza parţială scheletată prezintă următoarele caracteristice clinico-tehnico-terapeutice :
- Restaurează morfologic integritatea arcadei dentare, - Restaurează din punct de vedere estetic arcada dentară, - Restaurează ocluzia funcţională, - Restaurează funcţia masticatorie, - Crează condiţii favorabile desfăşurării funcţiei fonetice, - Are rol profilactic şi participă la menţinerea stării de troficitate a ţesuturilor, - Volumul redus crează o stare de confort la nivelul cavitaţii bucale, - Sprijinul este , de cele mai multe ori , pe tesuturile muco- osoase şi pe cele dento-paradontale. Sprijinul numai pe ţesutul muco-osos sau numai pe cele dento- paradontale sunt foarte rar întâlnite

4 Indicatiile protezei partiale mobilizabile scheletate
Indicatiile protezei partiale mobilizabile pot fi grupate in doua mari categorii:          1. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile;          2. Situatii clinice care exclud tratamentul prin punte, datorita unor motive obiective. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile Exista situatii clinice care nu pot fi tratate in mod obisnuit decat cu ajutorul protezelor partiale mobilizabile si anume:                - edentatiile de clasa I Kennedy (termino-terminale); - edentatiile de clasa a II-a Kennedy (terminale –unilaterale); -   edentatiile de clasa a III-a Kennedy extinse; -   edentatiile de clasa a IV-a  Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor; -   edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti ( 2-5 dinti); -  edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti 1-3 dinti restanti.

5 - Realizate in cea mai mare parte din aliaje metalice,
Elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare sunt complexe, croşete foarte variate şi sisteme speciale - Realizate in cea mai mare parte din aliaje metalice, sunt lipsite de pericolul fracturării, - Datorita prezenţei aliajului metalic , sunt în general menţinute intr-o stare igienică foarte bună, - Conceperea este efectuată dupa un plan şi in urma tratamentului preprotetic, - Sunt confecţionate numai din aliaje speciale , foarte dure ce se prelucreaza foarte greu, - Confecţionarea în laborator este posibilă dacă există aparatura specifică.

6 Proteza scheletată este alcatuită din urmatoarele părţi componente:
- conectori principali (majori) ; - conectori secundari (minori) ; - mijloace de menţinere, sprijin şi stabilizare ; - şeile şi dinţii artificiali. Toate componentele protezei trebuie să formeze un tot structural şi funcţional. Conectorii principali Conectorii principali sunt elemente transversale ale protezei partiale scheletate, care fac legatura intre seile protetice sau intre  o sa si elementele de sprijin, mentinere si stabilizare. Conectorii principali au o serie de caracteristici comune dar si caracteristici speciale in functie de maxilarul la care se aplica, tipul de edentatie si particularitatile anatomice ale campului protetic.           Caracteristicile comune sunt:                              - rigiditatea;                              - profilaxia tesuturilor campului protetic;                              - confortul pacientului.

7 La mandibula, in functie de particularitatile campului  protetic, se disting urmatorii conectori principali:                              1.- bara linguala ;   2.- placa dento-mucozala mandibulara (placa linguala). La maxilar conectorii principali cei mai frecventi utilizati sunt:            a).- placuta mucozala cu latime redusa;                     b).- placuta mucozala cu latime medie;                     c).- placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrata)                      d).- placuta mucozala in forma de “U”;                      e).- placuta dento-mucozala;                      f).- placa palatinala completa.

8 Conectorii secundari Conectorii secundari sunt asezati pe fetele proximale ale dintilor, ce delimiteaza bresa edentata sau in spatiul interdentar oral. Acestia pot fi rigizi, cand proteza are un sprijin dento-parodontal sau mixt, sau pot fi mai rar elastici, cand proteza are un sprijin mixt. Conectorii secundari se toarna odata cu scheletul metalic. Legatura dintre elementele dentare ale protezei scheletate si cele distribuite pe suportul muco-osos se poate asigura si prin mecanisme speciale. Cand realizeaza legaturi elastice, conectorii secundari sunt mai lungi si au un traiect sinuos, iar legatura se numeste si conexiune elastica.

9 CÂMPUL PROTETIC Totalitatea elementelor aparatului dento-maxilar care prezintă raporturi de contact cu proteza parţiala constituie notiunea de câmp protetic. În literatura franceză este denumită ,,infrastructura’’. Elementele care alcătuiesc câmpul protetic cu structura şi funcţii diferite fiind reprezentate de: dinţii restanţi cu ţesuturile parodontale, crestele alveolare, bolta palatină, mucoasa linguală, jugală şi labială.

10 PARTICULARITĂTILE CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT PARŢIAL
Elementele componente ale câmpului protetic dupa morfo-fiziopatologia lor şi dupa rolul pe care îl au in cadrul restaurării protetice sunt grupate astfel: 1. suportul dentoparodontal 2. suportul muco-osos Din punct de vedere morfofiziologic şi fiziopatologic aceste elemente în edentaţia parţială sunt foarte variate de la pacient la pacient, dar variate şi la acelaşi pacient în diverse perioade în funcţie de vârstă, de stările fiziologice şi patologice generate de momentul şi de complicaţiile care o însoţesc.

11 Există câmpuri protetice favorabile sau nefavorabile restaurării protetice cu structuri pozitive sau negative care contribuie sau îngreuneaza stabilitatea protezelor parţiale. Câmpul protetic înainte de protezare este evaluat din punct de vedere morfologic şi funcţional (suportul dentoparodontal şi suportul muco-osos) pentru a se creea restaurări care sa asigure profilaxia elementelor componente şi restabilirea funcţiilor tulburate ale aparatului dentomaxilar.

12 Materiale utilizate în confecționarea protezei scheletate
Aliajele din care se realizează protezele scheletate trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: - biocompatibilitate - rigiditate mare la grosimi mici - rezistență mecanică mare (duritate) - stabilitate chimică în mediul bucal (rezistența la coroziune și oxidare) - să nu aibă gust - să poată fi lustruit cu un luciu perfect și de durată - prelucrare facilă în laboratorul de tehnică dentară - în stare topită să curgă usor, astfel încât să se poată realiza turnări de mare precizie. Aceste caracteristici sunt îndeplinite de aliaje din crom-cobalt (stelite), aur platinat sau din titan

13 Etapele de laborator in realizarea unei proteze scheletate

14 După verificarea amprentei şi dezinfectarea se trece la turnarea modelului de lucru pentru realizarea componentei fixe a restaurării Malaxarea se realizeaza cu vacuum malaxorul timp de 60 secunde. După malaxare, gipsul se pune în amprentă

15 După priza gipsului, timp de 45 minute, se demuleaza amprenta de pe modelul propriu-zis şi se trece la pregătirea acestuia pentru turnarea soclului

16 După realizarea soclului urmeaza secţionarea bonturilor cu un disc de secţionat modele montat în micromotor, deretentivizarea bonturilor, aplicarea lacului distanţator şi izolarea modelului

17 Pentru transpunerea relaţiilor intermaxilare din cavitatea bucală pe articulator se foloseste cheia de ocluzie în poziţia de intercuspidare maximă

18 După montarea în articulator, realizam machetarea scheletului metalic a viitoarei componente fixe parcurgând următoarele etape: realizarea capelor prin imersie în baia de ceară și modelajul scheletului, ataşarea tijelor de turnare de grosimi diferite și plasarea pe conul de turnare

19 Pentru eliminarea cerii, tiparul este introdus 15 minute în cuptorul de preîncălzire la 815°C, iar pentru turnare folosim instalaţia de topire-turnare prin centrifugare care foloseşte pentru topirea aliajului principiul inducţiei electromagnetice

20 După turnarea şi răcirea lentă a chiuvetei dezambalam turnătura prin mijloace mecanice şi o sablam apoi o adaptam scheletul metalic pe modelul de lucru

21 După proba metalului si confecționarea lingurii individuale urmeaza realizarea modelului de lucru monobloc necesar obţinerii componentei mobilizabile a restaurării protetice

22 Urmeaza apoi duplicarea modelului cu elastomer de sinteză
Urmeaza apoi duplicarea modelului cu elastomer de sinteză. Amestecul dintre catalizator şi bază se poate efectua automat cu ajutorul unui aparat special conceput în acest sens.

23 După răcirea modelului refractar efectuam macheta scheletului viitoarei proteze mobilizabile apoi fixam tijele și conul de turnare

24 După ambalarea propriu-zisă tiparul este introdus în cuptorul de preîncălzire unde este încălzit lent până la 900°C. Urmeaza apoi turnarea aliajului în tipar, iar după dezambalarea turnaturii si îndepărtarea resturilor de masă de ambalat şi a oxizilor de pe suprafaţa scheletului prin sablare

25 Urmeaza adaptarea scheletului pe model unde se pot folosi spray de ocluzie şi freze pentru metal, iar după finisare şi lustruire se realizeaza bordura de ocluzie pe scheletul metalic al şeilor

26 După verificarea adaptării scheletelor metalice în cavitatea bucală şi a înregistrării relaţiilor intermaxilare cu ajutorul bordurii de ocluzie, în laboratorul de tehnică dentară urmeaza o remontare în articulator conformă cu datele furnizate de cabinetul de medicină dentară.

27 Urtmeaza condiţionarea metalului, prin sablare ,necesară aplicării componentei fizionomice pe schelet. Componenta fizionomică este realizată din răşină diacrilică termobaropolimerizabilă (Chromasit). Pentru aplicarea răşinii este necesară parcurgerea câtorva etape: aplicarea Chroma Link-ului pentru degresarea suprafeţelor ce urmează a fi faţetate, a opaquerului în funcţie de culoarea aleasă şi în final aplicarea răşinii prin spatulare strat cu strat

28

29 Termobaropolimerizarea se realizeaza prin creşterea treptată a temperaturii până la 120°C unde sta timp de 6 minute la o presiune de 6 bari După racirea lentă urmeaza finisarea şi lustruirea componentei fizionomice cu freze, polipanţi, perii, pufuri şi paste.

30 Pentru obţinerea fricţiunii între capele primare şi cele secundare ale sistemului de telescopare se folosesc răşini special concepute pentru acest sistem

31 După aplicarea răşinii urmeaza etapa de realizare a machetei şeilor acrilice şi montarea dinţilor artificiali - se realizeaza o machetă, din ceară roz pentru proteze în care sunt poziţionati dinţii artificiali aleşi în funcţie de culoarea şi mărimea dinţilor componentei fixe - urmeaza apoi proba machetei - confecționarea unei chei care cuprinde în întregime suprafaţa externă a şeii cu dinţii artificiali incluşi în ea - dupa evacuarea cerii, dinţii artificiali au rămas fixaţi în cheie - se aplica un strat de opaquer roz fotopolimerizabil pe suprafata metalica a șeii metelice și am introdus-o timp de 6 min în incinta de fotopolimerizare - după polimerizarea opaquer-ului se izoleaza modelul cu izolator gips-răşină acrilică apoi se verifica poziţionarea dinţilor artificiali în cheile de silicon

32 - se prepara acrilatul și se insera în cheile de silicon (în care erau situaţi dinţii artificiali) şi le poziţionam pe modelele pe care era componenta metalică - Polimerizarea acrilatului se efectueaza la rece şi sub presiune

33 După polimerizare urmeaza prelucrarea şi finisarea şeilor cu freze, polipanţi, perii, pufuri şi paste pentru lustruit.

34 Rezultate şi concluzii
Rezultate şi concluzii Încă de la începutul efectuării unei astfel de lucrări atât tehnicianul dentar cât şi medicul dentist trebuie sa aibe o viziune clară asupra etapelor clinico-tehnice şi care ar trebui să fie rezultatul final. Tehnicianul dentar trebuie să acorde o atenţie deosebită metodelor cât şi materialelor utilizate. În privinţa materialelor este recomandat să fie folosite materialele indicate pentru fiecare etapă în parte şi de o calitate cât mai ridicată pentru a avea siguranţa reuşitei. Piesa protetică obţinută are o greutate redusă, inserţia şi dezinserţia se realizează cu uşurinţă, iar aspectul estetic este satisfăcător. Pentru obţinerea acesteia a fost nevoie de o mare diversitate de materiale şi instrumentar specific

35 Vă mulțumesc!


Descărcați ppt "PROTEZA SCHELETATA CURSUL II"

Prezentări similare


Publicitate de la Google