RISCURLE ECONOMICE Risc si incertitudine in economie

Prezentarea pe tema: "RISCURLE ECONOMICE Risc si incertitudine in economie"— Transcriere de prezentare:

1 RISCURLE ECONOMICE Risc si incertitudine in economie
Decizii in conditii de risc si incertitudine Atitudine fata de risc

2 Incertitudine ”Nimic nu e mai cert decât incertitudinea”
- viitorul = marea necunoscută când facem planuri pentru viitor nu avem de ales între diferite certitudini ci între un spectru de posibilităţi pe care le estimăm (probabilităţi)

3 Incertitudine exprimă o stare de nesiguranţă cu privire la viitor, nesiguranţă ce are ca sursă fie caracterul obiectiv impredictibil al unui proces economic, fie caracterul incomplet, aproximativ, al cunoştiinţelor (informaţiilor) existente la un moment dat

4 - incertitudinea “cuantificabila”
Risc economic - incertitudinea “cuantificabila” spre deosebire de incertitudine, riscul s-ar caracteriza prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru rezultatele scontate şi prin cunoaşterea acesteia de către agenţii economici - asumarea riscurlor = conditia oricarui posibil succes

5 Risc - Incertitudine viata reala →combinate in proportii diferite
statisticile existente permit calculul probabilităţilor de apariţie a unor evenimente şi determinarea pe această bază a probabilităţii obţinerii anumitor rezultate în condiţiile apariţiei evenimentelor respective incertitudinea nu poate fi eliminată întrutotul: evenimente imprevizibile pot provoca abateri care să schimbe fundamental configuraţia datelor puse în evidenţa prin observările statistice anterioare. → viitorul nu reprezintă o reluare sau o continuare pe aceleaşi coordonate a trecutului.

6 Risc - Incertitudine viata reala →combinate in proportii diferite
incertitudinea devine o potenţială sursă de risc, în special atunci când avem de a face cu o informare incompletă factorul subiectiv (decidentul) poate determina prin aprecierile proprii abateri majore ale estimărilor faţă de realitatea obiectivă (mai mult sau mai puţin cunoscută). (în situaţia în care se atribuie de către decident anumite probabilităţi subiective, dincolo de datele disponibile)

7 Riscuri = "posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea... de suportat o pagubă" = “a (se) expune unui pericol posibil" = "a participa la o acţiune nesigură

8 Riscuri o anumită situaţie care s-ar putea ivi, care poate deveni realitate sau nu în viitor (legătura cu factorul timp – viitorul – este evidentă). suportarea unei pagube ca urmare a apariţiei unui eveniment viitor (care a fost avut în vedere sau nu), mai precis ca o materializare a consecinţelor manifestării sale.

9 Riscuri economice "posibilitatea ca într-o tranzacţie să nu se înregistreze profitul (câştigul) scontat sau să apară o pierdere, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a factorilor de care depind performanţele unui agent economic" "eventualitate a unui eveniment care poate provoca pierderi unei entităţi sau economiei în general" "posibilitatea de apariţie a unor factori şi împrejurări mai puţin cunoscuţi sau necunoscuţi, controlabili sau necontrolabili, cu acţiuni aleatoare, care pot avea influenţe negative asupra rezultatelor unei activităţi economice".

10 Riscuri economice (1) o idee de pericol sau de primejdie – este un factor de temut; (2) o idee a costului strâns legată de precedenta – mărimea acestui cost se face în termeni care arată gravitatea riscului; (3) o idee de măsură posibilă a evenimentului şi care se exprimă în termeni care arată frecvenţa; (4) în sfârşit, o idee de prezentare deliberată a unui pericol determinat (oportunitate de eşec, de insucces, de nereuşită) în vederea obţinerii unui avantaj.

11 Riscuri economice (sinteza)
legat de lipsa totală sau parţială a unor informaţii (cunoştinţe), în special datorită incertitudinii ce planează asupra viitorului; existenţa unor factori perturbatori, cunoscuţi sau nu, previzibili sau imprevizibili, estimabili sau nu; posibilitatea (eventualitatea) ca aceşti factori să se manifeste în viitor într-o anume direcţie producând anumite consecinţe (riscul are în vedere acele direcţii care pot determina consecinţe negative);

12 Riscuri economice (sinteza)
manifestarea lor determină schimbări ale condiţiilor iniţiale şi influenţeaza rezultatele activităţii economice (în sensul nerealizării totale sau parţiale a obiectivelor urmărite); determină consecinţe patrimoniale pentru care partea prejudiciată nu poate trage la răspundere pe nimeni; afectează cu intensităţi şi în forme mai mult sau mai puţin diferite atât indivizii cât şi orice activitate, fiind o permanenţă a vieţii economico-sociale.

13 Riscuri economice (sinteza)
posibilitatea (eventualitatea) ca anumiţi factori, cunoscuţi sau necunoscuţi, previzibili sau imprevizibili, controlabili sau incontrolabili, să se manifeste în viitor într-o modalitate care poate determina consecinţe negative asupra activităţii şi/sau rezultatelor unei entităţi economice sau economiei în ansamblu.

14 (în conditii de risc si incertitudine)
Decizii economice (în conditii de risc si incertitudine) decizii bune / consecinte bune  decizie “buna”/”corecta” = pp date/informatii, rationamente, metode si instrumente corecte deciziile corecte nu pot si nu elimina riscurie decidentul ideal = homo oeconomicus

15 homo oeconomicus complet informat (cunoaste toate evenimentele si rezultatele fiecaruia) infinit sensibil (identifca toate alternativele) rational (in preferinte/alegeri) →nu corespunde realitatii economice ca regula generala

16 Decizii certitudine - cunoastem rezultatul fiecare alternative (1 varianta = 1 rezultat) risc – identificam fiecare eveniment posibil si stabilim probabilitatea de aparitie (1 varianta = k evenimente posibile, fiecare cu o anumita probabilitate de manifestare) incertitudine – se cunosc eventual evenimentele si rezultatele posibile (posibil si acestea doar partial) dar nu se pot asocia probabilitati de aparitie

17 Decizii statistica teoria probabilitatilor teoria utilitatii

18 Decizii – conditii de certitudine
ordonarea rezultatelor functie de un criteriu de preferinta (maxim, minim s.a.) ex.: MAXIMIZAREA UTILITATII U = max (Ui)

19 Decizii – conditii de risc
E1 E Ek ** p1 p pk V1 u11 u u1k V2 u21 u u2k Vi ui1 ui uik

20 Decizii – conditii de risc
unde: Vi = o anumită variantă identificată; Ek = un eveniment posibil (stare a naturii) în cadrul variantei (în analiza noastră un anumit este vorba despre câştig/pierdere wk); pk = probabilitatea de apariţie a evenimentului respectiv (Ek); uik = utilitatea asociată cu câştigul din alternativa Vi în condiţiile apariţiei evenimentului Ek.

21 Decizii – conditii de risc
varianta (alternativa) preferată va fi cea pentru care câştigul (w) sau utilitatea (U) sperată este cea mai mare Funcţia obiectiv de maximizat devine în acest caz: CA (Vi) = wik * pk UA (Vi) = U(wik) * pk

22 Decizii – conditii de incertitudine
NU →probabilitati pentru evenimente NU →stabili consecintele => sensul de “cel mai preferat/bun” nu e clar criterii (ex.): maximin, superoptimist (Baumol), optimist (Hurwicz), regretelor (Savage), Bayes- Laplace NU EXISTA INCERTITUDiNE ABSOLUTA!

23 Atitudinea faţă de risc
analiza clasica Neumann si Morgenstern: abordarea probabilistica in teoria utilitatii utlitatea = “unitate de masura” evidenţiază rezultatul multidimensional al mulţimii alternativelor, contribuţia lor la realizarea obiectivelor şi scopurilor urmărite, înţelese ca şi consecinţe posibile şi probabile

24 Atitudinea fata de risc
UT(W)= functie crescatoare si monotona de bogatie (W), reprezentată de avere si sau venit => nu exista satietate Uma (W) = strict pozitiva Uma = descrescatoare / crescatoare / constanta => 3 VARIANTE: AVERSIUNE / PREFERINTA / INDIFERENTA

25 Atitudinea fata de risc
Utilitate asteptata*: UA=p*U(w1) + (1-p)*U(w2) unde: U(w1) şi U(w2) sunt utilităţile aşteptate, corespunzător la câştigurile x şi, respectiv, y. media ponderată a utilităților diferitelor câștiguri (sau nivele de avuție) în raport cu probabilitatea de obţinere a acestora * pentru 2 evenimente posibile

26 Aversiune fata de risc UT = f. crescatoare cu ratie descrescatoare de W Uma pozitiva si descrescatoare U(W) = concava pp că p=0,5=1-p, adică probabilitatea apariţiei unui câştig “w1" a cărui utilitate o vom nota cu U(w1) este p(w1)=0,5 (50%), iar probabilitatea apariţiei unui câştig "w2" a cărui utilitate este U(w2) va fi p(w2)=1-0,5=0,5 (tot 50%)

27 Aversiune fata de risc Decidentul are de ales între a-şi asuma aceste condiţii (şanse de câştig şi riscuri de pierdere) sau nu. Utilitatea aşteptată (speranţa de utilitate): UA(w)=0.5U(w1)+0.5U(w2) este măsurată practic pentru 2 evenimente posibile egal probabile la mijlocul segmentului care uneşte punctele U(w1) şi U(w2). utilitatea asociată cu câştigul aşteptat (sau bogăţia finală sperată) se obţine prin citirea directă a ordonatei curbei U(w) corespunzând acelui nivel de bogăţie: U(CA)=U(0,5w1+0,5w2)

28 Aversiune fata de risc câştigul aşteptat (bogăţia finală sperată sau speranța matematică de câștig) = media ponderată a câștigurilor funcție de probabilitatea de realizare a acestora: CA=p*w1) + (1-p)*w2 pentru 2 evenimente posibile adică: CA= 0,5w1+0,5w2

29 Aversiune fata de risc CA U(W) UA(w)=0,5 U(w1)+0,5U(w2) w1 w2
Bogăţie (W) Utilitate U(w) U(w1) U(CA) =U(0,5w1+0,5w2) U(w2)

30 Aversiune fata de risc individul nu va fi dispus să îşi asume vreun risc în condiţiile menţionate există aversiune faţă de risc - din moment ce utilitatea corepunzătoare câştigului aşteptat (bogăţiei sperate) este superioară utilității așteptate a acţiunii respective: U(CA) > UA(w) U(0,5w1+0,5w2) > 0.5U(w1)+0.5U(w2) iar CA > EC unde EC = echivalentul cert, adică câştigul (nivelul de bogăţie) care oferă o utilitate egală cu cea aşteptată (sperată): U(EC)= UA(w)

31 Preferinta pentru risc
UT = f. crescatoare cu ratie crescatoare de W Uma pozitiva si crescatoare U(W) = convexa pp idem

32 Preferinta pentru risc
UA(w)=0,5 U(w1)+0,5U(w2 U(W) w1 w2 0,5w1+0,5w2 Bogăţie (W) Utilitate U(w) U(w1) U(CA) =U(0,5w1+0,5w2) U(w2) Preferinta pentru risc

33 Preferinta pentru risc
cei care au preferinţă faţă de risc vor fi dispuşi să "rişte" sume de bani superioare speranţei matematice de câştig. Pentru ei, speranţa de utilitate (utilitatea aşteptată) este superioară utilităţii asociate cu câştigul aşteptat/bogăţia finală sperată. U(CA) < UA(w) U(0,5w1+0,5w2) < 0.5U(w1)+0.5U(w2) iar CA < EC Deşi o astfel de atitudine nu ţine de comportamentul tipic economic, aceasta nu înseamnă ca aceşti agenţi economici vor pierde cu certitudine!

34 Indiferenta pentru risc
UT = funcţie lineara Uma → proportional cu W cei care au preferinţă faţă de risc vor fi dispuşi să "rişte" exact suma corespunzatoare speranţei matematice de câştig/utiltate (CA = EC). speranţa de utilitate (utilitatea aşteptată) este egală cu utilitatea asociată cu câştigul aşteptat/bogăţia finală sperată. U(CA) = UA(w) U(0,5w1+0,5w2) = 0.5U(w1)+0.5U(w2)

35 Indiferenta pentru risc
UA(w)=0,5 U(w1)+0,5U(w2 U(W) w1 w2 0,5w1+0,5w2 Bogăţie (W) Utilitate U(w) U(CA) =U(0,5w1+0,5w2) U(w1) U(w2)

36 exemplu o persoană deţine suma de 100 u.m. (W0)
acesta poate participa gratuit la o loterie în urma căreia poate câştiga cu o probabilitate de 50% un premiu în valoare de 20 u.m. Speranţa matematică de câştig: CA* = 0.5(20) + 0.5(0) = 10 Ceea ce corespunde unei nivel de bunăstare aşteptat (bogăţia finală sperată): CA(W) = 0.5(120) + 0.5(100) = 110 sau W1=W0+ CA*=100+10=110 Utilitatea aşteptată: UA(w) = 0.5 U(100) U(120) Utilitatea asociată bogăţiei finale sperate (corespunzător speranţei matematice de câştig şi bogăţiei iniţiale): U(110) = U[CA(W)] = U[(0.5)100+(0.5)120] De unde (conform funcţiei de utilitate U(W), vezi şi graficul): U(110) > 0.5 U(100) U(120) aversiune pentru risc (riscofob) U(110) = 0.5 U(100) U(120) indiferenţă U(110) < 0.5 U(100) U(120) preferinţă pentru risc (riscofil)

37 exemplu o persoană deţine suma de 100 u.m. (W0)
în schimbul unei sume de 20 u.m. poate participa la o loterie în urma căreia poate câştiga cu o probabilitate de 50% un premiu în valoare de 20 u.m. Speranţa matematică de câştig: CA* = 0.5(20) + 0.5(-20) = 0, Ceea ce corespunde unei nivel de bunăstare aşteptat constant (bogăţia finală sperată): CA(W) = 0.5(80) + 0.5(120) = 100 sau W1=W0+ CA*=100+0=100 Utilitatea aşteptată: UA(w) = 0.5 U(80) U(120) Utilitatea asociată bogăţiei finale sperate (corespunzător speranţei matematice de câştig şi bogăţiei iniţiale): U(100) = U[CA(W)] = U[(0.5)80+(0.5)120] De unde (vezi forma funcţiilor): U(100) > 0.5 U(80) U(120) aversiune pentru risc (riscofob) U(100) = 0.5 U(80) U(120) indiferenţă U(100) < 0.5 U(80) U(120) preferinţă pentru risc (riscofil)

38 Măsurarea aversiunii la risc
Coeficientul (gradul) de aversiune absolută la risc (Arrow- Pratt): ARA = (U)”w / (U)’w Coeficientul (gradul) de aversiune relativă la risc: RRA = w*ARA = w [ (U)”w / (U)’w]