Potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţia României, republicată în 2003: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor.

Prezentarea pe tema: "Potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţia României, republicată în 2003: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor."— Transcriere de prezentare:

1

2 Potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţia României, republicată în 2003: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”. Aceasta „separare” nu înseamnă existenţa unor graniţe rigide între autorităţile statului, ci presupune colaborarea şi interdependenţa lor.

3 Capitolul VI din Titlul III al legii fundamentale este consacrat autorităţii judecătoreşti, formată din instanţele judecătoreşti (respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege), Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţii proprii, stabilite prin normele constituţionale şi prin alte dispoziţii legale.

4 Constituţia republicată, prin articolul 133 alin
Constituţia republicată, prin articolul 133 alin. (1), a conferit Consiliului Superior al Magistraturii nobila şi înalta misiune de „garant al independenţei justiţiei ” . Prin noua reglementare constituţională, Consiliul cunoaşte o firească şi importantă extindere a competenţelor, extindere ce are ca efect consolidarea independenţei sale, şi, pe cale de consecinţă, a autorităţii judecătoreşti, în raport cu legislativul şi executivul.

5 Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată prin Legea nr. 317/2004, modificată şi completată prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

6 SCURT ISTORIC AL ORGANIZĂRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii a fost înfiinţat în anul 1909, prin Legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legile relative la organizarea judecătorească.

7 În perioada regimului comunist ( ) Consiliul Superior al Magistraturii şi-a încetat activitatea, fiind desfiinţat prin Constituţia din 1948.

8 Consiliul Superior al Magistraturii a revenit ca parte integrantă a sistemului judiciar românesc în anul 1992, prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Rolul Consiliului Superior al Magistraturii era statuat prin articolul 18 din Legea 92/1992, care prevedea: ”Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei veghează la respectarea independenţei justiţiei”.

9 Prin revizuirea Constituţiei, în 2003, şi adoptarea în noiembrie 2004 a pachetului de legi privind reforma justiţiei (Legea 303, Legea 304 si Legea 317 din 2004), Consiliul Superior al Magistraturii a dobândit noi competenţe şi atribuţii, rolul său fiind extins.

10 Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, a modificat dispoziţii importante referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, prevăzând un transfer de atribuţii din competenţa Plenului în competenţa Secţiei pentru judecători, respectiv a Secţiei pentru procurori. De asemenea, a adus reglementări noi privind modalităţile de promovare şi evaluare a magistraţilor, în scopul sporirii eficienţei sistemului judiciar.

11 ROLUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

12 Consiliul este instituţia competentă în ceea ce priveşte:
recrutarea promovarea numirea în funcţii de conducere coordonarea pregătirii profesionale sancţionarea disciplinară eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.

13 Consiliul are o influenţă decisivă şi asupra formării iniţiale şi continue a magistraţilor, prin coordonarea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Scolii Naţionale de Grefieri.

14 COMPONENŢA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este format din 19 membri: 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor si procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi alta pentru procurori;

15 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senatul României; Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoresti, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului.

16 Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii
Secţia pentru judecători a CSM este formată din: 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 3 judecători de la curţile de apel; 2 judecători de la tribunale; 2 judecători de la judecătorii.

17 Secţia pentru procurori a CSM este formată din:
1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 1 procuror de la parchetele de pe lângă Curţile de Apel 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii

18 Preşedintele CSM şi vicepreşedintele sunt aleşi pentru o perioadă de un an, fără posibilitatea reînvestirii. În timpul mandatului de 1 an, preşedintele şi vicepreşedintele nu exercită activitatea de judecător sau procuror.

19 Preşedintele CSM prezidează şedinţele Plenului, cu excepţia cazurilor în care la şedinţe participă preşedintele României, caz în care acesta va prezida şedinţa de plen, fără a avea însă drept de vot.

20 MANDATUL MEMBRILOR Conform Legii nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, membrii CSM sunt demnitari, aleşi pentru o perioadă de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii.

21 ATRIBUŢII Consiliul Superior al Magistraturii:
asigură funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în chestiuni ce privesc cariera magistraţilor; apără magistraţii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistraţilor; protejează reputaţia profesională a magistraţilor.

22 Deciziile sunt luate în Plen sau pe secţii:
Atribuţiile Plenului Atribuţiile privitoare la cariera magistraţilor Atribuţii legate de recrutarea, evaluarea, pregătirea şi examenele magistraţilor. Atribuţii legate de organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor

23 Atribuţii legate de adoptarea Codului Deontologic al Magistraţilor şi a regulamentelor prevăzute de legile privind reforma justiţiei. Elaborarea si publicarea anuala a unui Raport privind starea sistemului judiciar.

24 Atribuţiile secţiilor CSM
Atribuţii referitoare la cariera magistraţilor (dispune delegarea, detaşarea şi transferul magistraţilor, soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare). Atribuţii referitoare la organizarea si funcţionarea instanţelor şi parchetelor

25 Atribuţiile CSM în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor (îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor).

26 Atribuţii legate de încuviinţarea percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante

27 ORGANIZAREA INTERNĂ Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic-administrativ propriu, format din: consilieri juridici cu statut asimilat magistraţilor funcţionari publici personal contractual în cadrul acestui aparat pot fi detaşaţi în condiţiile legii şi magistraţii

28 Aparatul tehnic administrativ este condus de un Secretar General, ce poate fi ajutat şi de un secretar general adjunct. Sub autoritatea preşedintelui şi vicepreşedintelui, secretarul general coordonează şi asigură buna funcţionare a compartimentelor din cadrul aparatului tehnic administrativ

29 Compartimentele din cadrul aparatului tehnic administrativ al Consiliului
Inspecţia judiciară Direcţia resurse umane şi organizare Direcţia economică şi administrativ Direcţia legislaţie, documentare şi contencios Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii

30 Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi protocol
Biroul de informare publică şi relaţii mass - media Biroul informatică Biroul audit public intern Biroul de achiziţii

31 INSTITUŢII AFLATE ÎN COORDONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Institutul Naţional al Magistraturii Şcoala Naţională de Grefieri

32 Institutul Naţional al Magistraturii
Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia care se ocupă exclusiv de pregătirea magistraţilor Din 1997, accesul în magistratură este condiţionat în principal de pregătirea în cadrul INM.

33 Institutul Naţional al Magistraturii
Pregătirea se detaliază pe trei componente: pregătire iniţială pregătire continuă formarea formatorilor

34 Institutul Naţional al Magistraturii
Pregătirea iniţială cuprinde două părţi: pregătirea teoretică pregătirea practică, în instanţe şi parchete, ambele cu o durată totală de doi ani După pregătirea iniţială, magistraţii urmează un stagiu de un an la judecătorii şi parchete de pe lângă judecătorii.

35 Institutul Naţional al Magistraturii (continuare)
Pregătirea continuă este privită atât ca o obligaţie, cât şi ca un drept al magistraţilor şi acoperă domenii specifice de drept. Pregătirea continuă este realizată de către formatori, personal specializat asimilat magistraţilor, specialişti în drept, experţi străini Numărul de formatori şi programele de studiu sunt aprobate anual de către CSM

36 Şcoala Naţională de Grefieri
realizează atât pregătirea iniţială a viitorilor grefieri, cât şi pregătirea continuă a grefierilor, cât şi a celorlalte categorii de personal auxiliar care funcţionează în instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. Numărul de formatori şi programele de studiu sunt aprobate anual de către CSM

37 Şcoala Naţională de Grefieri
Formarea iniţială se adresează cursanţilor cu sau fără studii superioare, pe o durată de 1 an, respectiv 2 ani. Formarea continuă se referă la pregătirea grefierilor şi a personalului auxiliar, prin organizarea de seminarii, vizite de lucru, sesiuni. Formarea continuă se desfăşoară sub formă de seminarii pe durata a 3-5 zile, atât în Bucureşti, cât şi în centrele regionale de perfecţionare (Bârlad, Sovata, Timişoara, Amara) potrivit unui program stabilit anual.

38 SISTEMUL JUDICIAR ÎN ROMÂNIA
Sistemul judiciar modern din România datează de la mijlocul secolului al-XIX-lea. Sistemul judiciar român are la bază instituţii inspirate din sistemele judiciare francez, belgian, italian şi german. Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei.

39 SISTEMUL JUDICIAR ÎN ROMÂNIA
In România, autoritatea judecătorească se compune din: instanţele judecătoreşti Ministerul Public Consiliul Superior al Magistraturii

40 SISTEMUL JUDICIAR ÎN ROMÂNIA
Instanţele judecătoreşti sunt: judecătoriile tribunalele tribunalele specializate curţile de apel Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

41 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti în România este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce are, în principal, competenţa de a judeca recursul în casaţie şi de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.

42 Curţile de Apel Curţile de apel, cu sediul stabilit de lege în localitatea de reşedinţă a unui judeţ sau a municipiului Bucureşti, îşi exercită competenţa într-o circumscripţie ce cuprinde mai multe tribunale. Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate.

43 Curţile de Apel In cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru: cauze civile cauze penale cauze comerciale cauze cu minori şi de familie cauze de contencios administrativ şi fiscal

44 Curţile de Apel cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale
secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii (în raport cu natura şi numărul cauzelor).

45 Tribunalele Sunt instanţe cu personalitate juridică, care au sediul în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti. În circumscripţia fiecărui tribunal, sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ.

46 Tribunalele în cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru: cauze civile cauze penale cauze comerciale cauze cu minori şi de familie cauze de contencios administrativ şi fiscal

47 Tribunalele cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale
secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii (în raport cu natura şi numărul cauzelor).

48 Tribunalele specializate
Tribunalele specializate pot fi înfiinţate, pentru următoarele materii: cauze cu minori şi de familie litigii de muncă şi asigurări sociale cauze comerciale contencios administrativ şi fiscal

49 Tribunalele specializate
În prezent, au fost înfiinţate şi funcţionează: Tribunalul de minori şi familie Braşov Tribunalul comercial Mureş Tribunalul comercial Argeş Tribunalul comercial Cluj

50 Judecătoriile Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate. În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.

51 INSTANŢELE MILITARE Instanţele militare sunt: tribunalele militare
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti Curtea Militară de Apel Bucureşti

52 Ministerul Public Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia şi este condus de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.

53 Ministerul Public Ministerul Public este format din:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie Departamentul Naţional Anticorupţie Parchetele de pe lângă curţile de apel Parchetele de pe lângă tribunale

54 Ministerul Public Parchetele de pe lângă judecătorii
Parchetele militare În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

55 Departamentul Naţional Anticorupţie
Departamentul Naţional Anticorupţie a fost înfiinţat ca structură autonomă, cu personalitate juridică proprie, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează Departamentul Naţional Anticorupţie prin intermediul procurorului şef al acestui departament.

56 Departamentul Naţional Anticorupţie
Coordonarea priveşte îndrumări cu caracter general referitoare la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de corupţie, precum şi solicitarea de informări asupra activităţii departamentului. Departamentul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror şef care este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

57