TEHNOLOGIA CONFECTIONATII PROTEZELOR MOBILIZABILE

Prezentarea pe tema: "TEHNOLOGIA CONFECTIONATII PROTEZELOR MOBILIZABILE"— Transcriere de prezentare:

1 TEHNOLOGIA CONFECTIONATII PROTEZELOR MOBILIZABILE
Elemente de biodinamica a protezei scheletate - CURSUL XI- TEHNOLOGIA CONFECTIONATII PROTEZELOR MOBILIZABILE (SCHELETATA)

2 Elemente de biodinamica a protezei scheletate
Forţele care acţionează asupra protezelor parţiale scheletate . Se pot menţiona : A.Forţa de masticaţie . Această forţă apare ca urmare a contracţiei muşchilor ridicători ai mandibulei în timpul funcţiei masticatorii . Se pot deosebi trei aspecte privind forţa de masticaţie şi anume: Forţa de masticaţie teoretic posibilă- este calculată pe baza suprafeţei de secţiune a muşchilor ridicători ai mandibulei , care depinde de dezvoltarea somatică , vârstă , sex, felul alimentaţiei etc.

3 Forţa de masticaţie practic posibilă- nici această forţă , datorită mărimii ei , nu este declanşată în timpul funcţiei de masticaţie. Forţa funcţională de masticaţie- aceasta este forţa care în mod obişnuit în timpul procesului masticator , pentru incizia, triturarea şi deglutiţia alimentelor.

4 Caracteristicile forţei funcţionale de masticaţie
Direcţia -este predominent verticală , perpendiculară pe planul de ocluzie , dar apar şi componente oblice şi orizontale prin descompunerea acestor forţe verticale pe planurile înclinate cuspidiene. Sensul - forţei funcţionale de masticaţie este de jos în sus. Durata - forţei funcţionale de masticaţie este intermitentă , masticaţia făcându-se ritmic prin închiderea şi deschiderea gurii. Aceasta contribuie la menţinerea troficităţii ţesuturilor muco-osoase , paradontale şi musculare.

5 Intensitatea –forţei funcţionale de masticaţie este variabilă , de la câteva grame la câteva kilograme , în funcţie de individ , dar mai ales de consistenţa alimentelor . Punctul de aplicare al forţei funcţionale de masticaţie poate fi situat la nivelul dinţilor restanţi , la nivelul dinţilor artificiali , sau şi pe dinţii restanţi şi pe dinţii artificiali. Când forţa acţionează pe dinţii restanţi , solicitarea acestora depinde de rezistenţa paradonţiului , forţele axiale fiind cel mai bine tolerat. Forţele oblice şi orizontale sunt nefiziologice pentru paradonţiu. Forţa de masticaţie aplicată pe şei dincolo de treimea distală a acestora are tendinţa să basculeze prin înfundare , proteza.

6 Forţa funcţională de masticaţie care acţionează pe dinţii artificiali la protezele parţiale scheletate solicită , în funcţie de sprijin , fie numai dinţii restanţi , fie dinţii restanţi şi suportul muco-osos , cu caracteristici care vor fi analizate mai departe. În anumite condiţii forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive şi anume: -când nu se transmit în axul lung al dinţilor restanţi , având componente predominent oblice şi orizontale; - când au o intensitate mare şi acţionează continuu (ca în parafuncţii manifestate prin presarea mandibulei de maxilar , dimensiune verticală de ocluzie supraevaluată , lipsa de echilibrare a ocluziei , bruxism).

7 Presiunea de masticaţie
Datirită presiunii de masticaţie apare o forţă de reacţie egală cu presiunea , atât la nivelul paradonţiului cât şi la nivelul mucoasei , în funcţie de tipul de sprijin al protezei parţiale scheletate. Cu cât rădăcina dinţilor restanţi va fi mai lungă şi mai voluminoasă sau suportul muco-osos mai extins , cu atât presiunea va fi mai mică pe unitatea de suprafaţă radiculară sau muco-osoasă.Cu cât suprafaţa de sprijin muco-osos a protezei va fi mai mare , presiunea pe unitatea de suprafaţă va fi mai mică. Din cercetările experimentale ale lui Jankelson reiese că presiunea de masticaţie cea mai mare se află între ultimul dinte natural şi primul dinte artificial.

8 În afara forţei funcţionale de masticaţie , asupra protezelor parţiale scheletate mai acţionează o serie de alte forţe care însă nu sunt aşa de puternice şi anume: B . Forţele date de alimente lipicioase – care tind să desprindă protezele de pe câmpul protetic.Forţa este dată , de fapt , de muşchii coborâtori ai mandibulei. C. Gravitaţia–acţionează nefavorabil la protezele maxilare şi favorabil la cele mandibulare,datorită greutăţii protezelor. Gravitaţia pune probleme mai ales atunci când la maxilar există puţini dinţi restanţi , grupaţi frontal sau unilateral.

9 D . Actele reflexe - ca strănutul , tusea, pot declanşa forţe care însă nu afectează prea mult statica protezei parţiale scheletate. E . Parafuncţiile şi bruxismul – pot declanşa forţe importante ca intensitate , durată dar şi ca direcţie predominent orizontală , forţe ce acţionează asupra protezelor parţial scheletate provocând deplasări . F . Lipsa de echilibrare ocluzală- dinţii naturali dar şi dinţii artificiali , prin apariţia contactelor premature şi a interferenţelor , declanşează forţe ce pot produce şi deplasări ale protezelor în diferite sensuri. G . Musculatura periferică – câmpului protetic , ca cea a limbii , obrazului , orbicularului buzelor , pot declanşa forţe urmate de deplasări ale protezelor , mai ales când modelajul vestibular şi oral al şeilor este incorect , micşorând spaţiul pentru limbă sau orbicular.

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19 VA MULTUMESC !