MODULUL 1 SUPLIMENTAR: GRUPURI ȚINTĂ

Prezentarea pe tema: "MODULUL 1 SUPLIMENTAR: GRUPURI ȚINTĂ"— Transcriere de prezentare:

1 MODULUL 1 SUPLIMENTAR: GRUPURI ȚINTĂ
Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in vederea imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de sanatate pntru migranti si minoritati etnice, inclusiv populatia roma MODULUL 1 SUPLIMENTAR: GRUPURI ȚINTĂ Unitatea 1: Grupurile etnice minoritare, inclusiv comunitatile de romi și sinti, printre ei și cei nomazi Elaborat de: Olga Leralta, EASP Adaptat de: Alexandra Cucu, INSP Tradus de: Silvia Teodorescu, INSP 2015

2 Planul sesiunii Introducere
Nevoile și tipurile frecvente de probleme de sănătate ale minorităților etnice Populația romă Activități Referințe Council of Europe (undated) Defending Roma Human Rights in Europe. Stewart K. (2010). Human Development in Europe. New York, United Nations Development Programme (Human Development Research Paper 2010/7

3 Obiective: Obiectivele prezentării Obiectivele activității
Actualizarea bazată pe dovezi asupra sănătății minorităților etnice Identificarea tendințelor majore în starea de sănătate a minorităților etice, inclusiv în comunitățile de romi și sinti, printre ei cei nomazi Obiectivele activității Identificarea unor strategii pentru îmbunătățirea accesului la asistență medicală pentru minoritățile etnice din regiunea/ țara respectivă Acordarea priorității acestor strategii în funcție de relevanța lor percepută

4 Metode: Timp Obiective Activitati Surse 30 minute
Pentru a furniza o actualizare bazata pe dovezi cu privire la sanatatea minorităților etnice Pentru a identifica tendințe majore în starea de sănătate a populației rome Prezentare Proiector, laptop, ecran.   40 minute Pentru a identifica strategii pentru îmbunătățirea accesului la asistență medicală pentru minoritățile etnice din regiunea / tara, si prioritizarea acestor strategii în funcție de relevanța lor percepută. Activitatea în trei părți: • Prezentarea metodologiei • Grupuri mici: Tehnica Grupului Nominal • plen: concluzii și discuții Carduri, markere, flip-chart, adezivi (spray), puncte autoadezive

5 Introducere: "Minoritatea etnică" acoperă o gamă de grupuri disparate; opinii diferite despre ceea ce este etnia, ce grupuri etnice există și cine ar trebui să fie privit ca fiind membru al acestor etnii. Etnia este asociata cu națiunea, limba, religia, cultura și comportamentele comune. Cercetarea ce investigheaza "diferente etnice in domeniul sanatatii" se bazează, de obicei, fie pe țara de origine fie pe "identitatea etnică" auto-atribuita. În ceea ce privește minoritățile etnice discuțiile ar trebui să fie adaptate la contextele naționale. Nu toate minoritățile etnice din Europa sunt dezavantajate și puține sunt recunoscute oficial de legislațiile naționale, dar de multe minorități etnice sunt la risc de sărăcie și discriminare. (Muñoz de Luna C, Ingleby D, E Graval, Krasnik A. Raportul de sinteză. MEM-TP, pachete de formare pentru profesioniștii din domeniul sănătății în vederea îmbunătățirii accesului și calității serviciilor de sănătate pentru migranți și minoritățile etnice, inclusiv romii. Granada, Copenhaga: Scoala andaluza de Sanatate Publica, Universitatea din Copenhaga, 2015)

6 Nevoile și tipurile frecvente de probleme de sănătate ale minorităților etnice:
Mortalitatea și speranța de viață Certificatele de deces nu sunt un indicator fiabil al prevalenței bolilor specifice Bolile netransmisibile Diferențele constatate în bolile cardiovasculare si in cancer depind de țara de naștere și țara de destinație Bolile transmisibile Rata notificărilor de TB sunt mai mari în populația născuta in străinătate decât în populatia nativa Bhopal, R. (2014). Migration, ethnicity, race, and health in multicultural societies. Oxford: Oxford University Press.p. 142; Mackenbach, J. P., Bos, V., Garssen, M. J., Kunst, A. E. (2005). Mortality among non-western migrants in The Netherlands. Nederlands Tijdschrift Geneeskunde, 149(17): ;Ge, L. (2007). Saving mothers’ lives: reviewing maternal deaths to make childbirth safer –2005. London: CEMACH.;Centre for Maternal and Child Enquiries (2011). Saving Mothers’ Lives: Reviewing deaths to make motherhood safer: 2006–2008. BJOG, 118(s1):1–203.;Migrant and Ethnic Health Observatory (MEHO); Vandenheede, H. et al. (2012). Migrant mortality from diabetes mellitus across Europe: the importance of socio-economic change. European Journal of Epidemiology 27, 109–117; Ujcic-Voortman, J.K., Baan, C.A., Seidell, J.C., Verhoeff, A.P. (2012). Obesity and cardiovascular disease risk among Turkish and Moroccan migrant groups in Europe: a systematic review. Obesity Reviews 13, 2–16.; Bhopal RS, Rafnsson SB, Agyemang C, et al . (2011). Mortality from circulatory diseases by specific country of birth across six European countries: test of concept. Eur J Public Health 22:353-9.; Rafnsson, S.B., Bhopal, R.S., Agyemang, C., Fagot-Campagna, A., Harding, S., Hammar, N., Kunst, A.E. et al. (2013). Sizable variations in circulatory disease mortality by region and country of birth in six European countries. Eur J Public Health , 23 (4) 594 – 605; Karlsen , S., & Nazroo, J. Y. (2010). Religious and ethnic differences in health: Evidence from the Health Surveys for England 1999 and Ethnicity & Health, 15(6), Cited in Matrix Knowledge. (2014); Mock-Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM-TP, Training packages for health professionals to improve access and quality of health services for migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of Public Health, University of Copenhagen, 2015; Gushulak B, Pace P, Weekers J (2010). Migration and health of migrants. In: Poverty and social exclusion in the WHO European Region: health systems respond. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe; Bhugra, D., Gupta, S. (eds.) (2006). Migration and Mental Health. London and New York: Cambridge University Press)

7 Trebuie luate în considerare variațiile interculturale relevante
Stilul de viata Prevalenta mai mare a fumatului apare în grupuri socio-demografice dezavantajate Sănătatea mintală Diferitele tipuri de cultura variază în felul în care conceptualizează problemele mentale, tipurile pe care le recunosc și modul in care pericolul și invaliditatea este exprimată. Trebuie luate în considerare variațiile interculturale relevante Discriminarea sau rasismul perceput poate creste ratele de tulburari psihice commune Sănătatea mamei și copilului Rata de nastere a unui copil mort și mortalitatea neonatală variază între diferitele țări de destinație Ratele de screening în rândul diferitelor grupuri etnice minoritare variază semnificativ Sărăcia impune limite in accesul la serviciile de sănătate ale reproducerii, de prevenire a sanatatii si programele de promovare Matrix Knowledge. Identifying best practice in actions on tobacco smoking to reduce health Inequalities. European Union, 2014.; Bhugra, D., Gupta, S. (eds.) (2006). Migration and Mental Health. London and New York: Cambridge University Press; Horwitz, A.V., Wakefield, J.C. (2006). The epidemic in mental illness: clinical fact or survey artifact? Contexts, 5(1): Karlsen, S. et al. (2005). Racism, psychosis and common mental disorder among ethnic minority groups in England. Psychological Medicine, 35:12:1795–1803; Villadsen, S.F., et al (2010). Cross-country variation in stillbirth and neonatal mortality in offspring of Turkish migrants in northern Europe. European Journal of Public Health, 20(5):530–535; Gushulak B, Pace P, Weekers J (2010). Migration and health of migrants. In: Poverty and social exclusion in the WHO European Region: health systems respond. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe

8 Descendenții migranților:
Cantitate limitată de cercetari pentru "a doua generație", cele mai multe dintre studii privesc rezultatele educaționale și ocuparea forței de muncă. Există unele constatări privind: tensiunea arteriala sănătatea mintală comportamentul riscant activitatea fizica sănătatea auto-percepută Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM-TP, Training packages for health professionals to improve access and quality of health services for migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of Public Health, University of Copenhagen, 2015; Veling, W., Selten, J. P., Veen, N., Laan, W., Blom, J. D. & Hoek, H. W. (2006). Incidence of schizophrenia among ethnic minorities in the Netherlands: a four-year first-contact study. Schizophr.Res, 86, ; Selten, J. P., Laan, W., Kupka, R., Smeets, H. & van Os, J. (2011). Meer kans op depressie en psychose bij allochtonen. Ned Tijdschr Geneeskd, 155.; Singhammer, J. et al (2008). Etniske minoriteters sundhed. Partnerskabet for undersøgelse av etniske minoriteters sundhed, Center for Folkesundhed

9 Minoritățile naționale etnice:
Cercetari limitate asupra minorităților etnice naționale în afară de populatiile Rome. Proiectul SAMINOR despre Sami (grup minoritar indigen în nordul Norvegiei, Finlandei și Suediei) a raportat: Cel mai scazut nivel de sănătate auto-percepută (in comparatie cu respondenții norvegieni); iar femeile Sami cu nivelul sanatatii auto-percepute mult mai scazut decat barbatii. Experiențe de discriminare în accesarea serviciilor de sănătate (în special raportate de femei Sami) Bariere lingvistice. Factor de risc asociat la traiul lor (creșterea renilor) Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM-TP, Training packages for health professionals to improve access and quality of health services for migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of Public Health, University of Copenhagen, 2015; Veling, W., Selten, J. P., Veen, N., Laan, W., Blom, J. D. & Hoek, H. W. (2006). Incidence of schizophrenia among ethnic minorities in the Netherlands: a four-year first-contact study. Schizophr.Res, 86, ; Selten, J. P., Laan, W., Kupka, R., Smeets, H. & van Os, J. (2011). Meer kans op depressie en psychose bij allochtonen. Ned Tijdschr Geneeskd, 155; Singhammer, J. et al (2008). Etniske minoriteters sundhed. Partnerskabet for undersøgelse av etniske minoriteters sundhed, Center for Folkesundhed; Hansen, K., Melhus, M., Lund, E. (2010). Ethnicity, self-reported health, discrimination and socioeconomic status: a study of Sami and non-Sami Norwegian populations. International Journal of Circumpolar Health, North America, 69; Sjölander, P. (2009). What is known about the health and living conditions of the indigenous people of northern Scandinavia, the Sami? Global health Action 4.

10 Populatia Roma: Populatia Roma este mult mai mare decât orice alta minoritate etnică din Europa (10-12 milioane). "Mozaic din diverse grupuri" considerate a fi descendenta unor grupuri care au părăsit nordul Indiei în jurul secolului al 11-lea și au migrat spre vest, ajungând in Europa la sfarsitul secolului al 13-lea. A fost supusa persecuției sistematice, sclaviei și a excluziunii, "epurarii etnice" și genocidului. UNDP Human Development Report: "situația țiganilor, romilor și a nomazilor trebuie privită ca o cicatrice pe dezvoltarea umană a națiunilor europene". Council of Europe (undated) Defending Roma Human Rights in Europe. Stewart K. (2010). Human Development in Europe. New York, United Nations Development Programme (Human Development Research Paper 2010/7)

11 Mai puțin de 20% din romii din Europa sunt nomazi.
Figura 1 statele membre ale UE cu cea mai mare populație de romi și nomazi. Obstacole în ceea ce privește colectarea datelor cu privire la comunitățile de romi din Europa. Cele mai mari Numerele de romi din UE trăiesc în Europa Centrală și de Est (România, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și fosta Iugoslavie). Mai puțin de 20% din romii din Europa sunt nomazi. OSF, No Data—No Progress. Country Findings. Data Collection in Countries Participating in the Decade of Roma Inclusion, 2005– Cele mai mari populatii de romi din cadrul UE trăiesc în Europa Centrală și de Est - România, Slovacia, Bulgaria, Ungaria si fosta Iugoslavie. Mai putin de 20% din romii din Europa sunt nomazi.

12 Figura 2. Mortalitatea și speranța de viață:
Constatari cheie: Populația roma este demografic diferita de majoritatea populației europene în măsura în care este în mod evident mai tanara - în mod constant în Europa. Datele despre speranța de viață sunt foarte limitate la nivel național și regional. Majoritatea datelor se bazează pe estimări. Datele cele mai larg citate provine de la Consiliul Europei. Speranța de viață a romilor este substanțial mai mică în comparație cu populatia non-roma (până la 20 de ani mai puțini). Unele dovezi sugereaza ca speranta de viata mai scurta in randul populatiilor de romi apare ca urmare a condițiilor de mediu in care ei traiesc. Rate mai mari ale mortalității infantile sunt raportate în unele populații de romi (cei care locuiesc în condiții improprii, cu nivel scăzut de educație și migranți romi), comparativ cu populatiile non-rome, inclusiv in Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria Italia și Slovacia. Roma Health Report. European Commission, Health and Consumers. (accessed on 25th of November, 2014)

13 Figura 3. Piramida populației în Europa: comunitatea de romi și Uniunea Europeană:
Roma Health Report. European Commission, Health and Consumers. (accessed on 25th of November, 2014)

14 Starea de sanatate a romilor:
O treime din respondenții romi cu vârste cuprinse între 35 și 54 de ani au raportat probleme de sanatate care le limitează activitățile lor de zi cu zi. Aproximativ 20% din respondenții romi nu au asigurare medicală sau nu știu dacă beneficiaza de asa ceva. 66% dintre romi au spus ca nu si-au putut permite medicamente, comparativ cu 29% din populația majoritară. 15% din copiii romi cu vârsta sub 14 ani nu sunt vaccinati, comparativ cu 4% din copiii din gospodăriile ne-rome. Populația romă adultă (peste 15 ani) are o percepție mai scazuta despre starea ei de sănătate decât populația generală UE-27. Kallayova, D., Bosak, L. (2012). Improvements of health services for Roma communities in Slovakia. In: Ingleby, D. et al (eds.) Inequalities in Health Care for Migrants and Ethnic Minorities. COST Series on Health and Diversity. Antwerpen: Garant Publishers. Rechel, B. et al (2009). Access to health care for Roma children in Central and Eastern Europe: findings from a qualitative study in Bulgaria. International Journal for Equity in Health, 8: 24. Health and the Roma Community, analysis of the situation in Europe. Bulgaria, Czech Republic, Greece, Portugal, Romania, Slovakia, Spain report. Fundación Secretariado General Gitano, 2009

15 Factori determinanți ai sănătății:
Procesul de excluziune socială este cauza majora a inegalităților în domeniul sănătății. Sănătatea inseamna îngrijirea sănătății, dar, de asemenea inseamna si prevenirea bolilor, promovarea sănătății și o gamă largă de domenii din sanatate (nutriție, activități fizice, alcool și tutun), precum și alte sectoare de politică (ocuparea forței de muncă, locuințe și mediu) Romii au un nivel scăzut de educație și competențe, ceea ce duce de multe ori la șomaj pe termen lung și creșterea nivelului de sărăcie. Lipsa multor condiții adecvate de trai, cu cazare supraaglomerata Mulți trăiesc în comunitățile marginalizate cu acces limitat la serviciile de bază. WHO Regional Office for Europe (2008). The Tallinn Charter “Health Systems for Health and Wealth”. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe. Roma Health Report. European Commission, Health and Consumers (2014); Kallayova, D., Bosak, L. (2012). Improvements of health services for Roma communities in Slovakia. In: Ingleby, D. et al (eds.) Inequalities in Health Care for Migrants and Ethnic Minorities. COST Series on Health and Diversity. Antwerpen: Garant Publishers; Rechel, B. et al (2009). Access to health care for Roma children in Central and Eastern Europe: findings from a qualitative study in Bulgaria. International Journal for Equity in Health, 8: 24.

16 Prevalența bolilor infecțioase majore și imunizarea:
"Igiena precară și salubritatea continuă să fie văzute ca fiind principalele cauze ale ratelor relativ ridicate de boli infectioase in populatia Roma." Nivel de vaccinare inferior ca urmare a accesului mai dificil la servicii generale de sănătate. Includerea limitată in programele de prevenire, cum ar fi programele de imunizare. Discriminarea înrădăcinată. Percepții de sănătate și stil de viață. Impactul evacuări de așezări de romi. Condițiile de viață precare legate de boala si de sanatate. Masseria et al The socio-economic determinants of the health status of Roma in comparison with non-Roma in Bulgaria, Hungary and Romania, 2010 European Journal of Public Health , Vol. 20, No. 5, 549–554. Available at Handbook for Action in the Area of Health Services with the Roma Community. Fundación Secretariado General Gitano [2006]

17 Figura 4. Focare recente de rujeola în rândul romilor
Dinca, I. (2011) Vaccine preventable diseases and the Roma. European Centre for Disease Prevention and Control.

18 Prevalența bolilor cronice majore:
Datele sugereaza ca prevalenta bolii cardiovasculare, diabet, astm, hipertensiune arteriala si obezitatea este mai mare în populația de romi Legăturile dintre aceste rate mai mari de boli cronice, precum si prevalenta mai mare a factorilor de risc, accesul limitat și asimilarea de asistenta medicala primara si programe de sanatate preventive în rândul romilor Femeile rome se confruntă cu o prevalenta mai mare a unora dintre aceste probleme de sanatate decat barbatii romi. Legăturile dintre starea scăzuta socio-economica (SES) din popualtia Roma și impactul negativ asupra sănătății mintale, precum și impactul discriminării și rasismului asupra sanatatii mintale. Zeljko, H.M. et al (2013) Age trends in prevalence of cardiovascular risk factors in Roma minority population of Croatia. Economics and Human Biology 11: Skodova, Z. et al (2010) Psychosocial factors of coronary heart disease and quality of life among Roma coronary patients: a study matched by socioeconomic position. International Journal of Public Health; 55(5): ; FRA (2013) FRANET Country thematic studies on the situation of Roma, Luxembourg, Publications Office ; Monteiro, A.P. et al (2013) Promotion of mental health in Roma people: social representations of mental health and wellbeing in a Roma community. European Psychiatry: Abstracts of the 21th European Congress of Psychiatry; Smith, D., Ruston, A. (2013) 'If you feel that nobody wants you you'll withdraw into your own’: Gypsies/Travellers, networks and healthcare utilisation. Sociology of Health and Illness, Vol. 35; 8:

19 Stiluri de viață ale romilor:
Stilul de viață: romii au un stil de viață mai sarac legat de sanatate Dieta săracă și stilul de viață este rezultatul unor factori socio-economici nefavorabili; Regimul alimentar sănătos și activitățile fizice sunt mai puțin frecvente; Frecventa inalta de patologii la nivel ocular si dentar; Prevalenta fumatului în general ridicată, devenind si mai inalta în grupurile socio-economice inferioare. Consumul de droguri de către tineri romi nu diferă cu mult de cea a omologilor lor în populația generală Educația pentru sănătate și promovarea nu este nici suficienta si nici adaptarea diversificata Prioritizarea pe termen scurt pe considerente de sănătate pe termen lung; Neîncrederea in profesionistii din domeniul sanatatii este comuna. Matrix Knowledge (2014) Roma Health Report. European Commission, Health and Consumers; Health and the Roma Community, analysis of the situation in Europe. Bulgaria, Czech Republic, Greece, Portugal, Romania, Slovakia, Spain report. Fundación Secretariado General Gitano, 2009; SRAP Network. Understanding drug addiction in Roma and Sinti communities

20 Accesul la utilizarea serviciilor de sănătate și programe de prevenire:
Accesul și utilizarea serviciilor de sănătate sunt afectate de nivelul de marginalizare a populațiilor rome; Barierele de acces sunt strâns legate de factorii excluziunii sociale: barierele lingvistice și de alfabetizare, diferențele lingvistice și culturale, rasismul și discriminarea, neîncrederea, lipsa documentației, condițiile economice precare. Modelele de utilizare a serviciilor de ingrijire a sanatatii in randul romilor diferă de populația generală Roma Health Report. European Commission, Health and Consumers. (accessed on 25th of November, 2014)

21 Cultura Romilor și sănătatea:
În ciuda diversității populatiilor Rome există o serie de elemente comune, acceptate care persista si formează o parte esențială a culturii: organizarea socială prevalența grupului asupra individului rolul esențial al bătrânilor în cadrul comunității decesul și doliul rolul femeilor Handbook for Action in the Area of Health Services with the Roma Community. Fundación Secretariado General Gitano [2006]

22 Sănătatea femeilor Rome
Migranti Romi: Estimati la sau mai multi, în Marea Britanie, Grecia, Germania și Italia. Cei mai multi sunt cetățeni ai UE: din țările de est / sud-est ale UE. Romii din TNC se confruntă cu obstacole juridice suplimentare. Risca primirea de ingrijire a sanatatii inferioara, ca urmare a: barierelor administrative și lingvistice, practici diferite de sanatate, lipsa de empatie, lipsa de sensibilitate culturala Pentru “migranții ilegali" situația este mai dificila deoarece în cele mai multe tari UE pot accesa doar servicii de sănătate de urgență. Sănătatea femeilor Rome Au raportat ca sufera mai multe probleme de sănătate în comparație cu bărbații romi și femeile non-rome. Bariere pentru imbunatatirea sanatatii in randul femeilor rome: așteptări pentru a îndeplini rolurile tradiționale de gen, oportunități educaționale și locuri de munca limitate, izolarea fizică și socială, precum și condițiile precare de trai. Mediere sanitară pentru Romi Equi-Health project to address Roma, migrant health issues in Europe; FRA for the European Parliament Analysis of FRA Roma survey results by gender, 2013.

23 Intervenții la nivel de comunitate, cu populația de etnie roma:
Un nivel mai ridicat de implicare al comunităților este necesar pentru a mobiliza resursele interne și pentru a declanșa procesul de schimbare. Normele comunitare trebuie intelese înainte de a începe intervenția. Nevoile comunității trebuie să fie identificate și îndeplinite . Să implice membrii comunității în planificarea și punerea în aplicare a intervenției - calitatea de co-agenți (educatori, lideri, mediatori si cercetatori de la egal la egal) Obtinerea încrederii Planificare pe termen lung (fonduri și resurse disponibile pentru a garanta durabilitatea) Concept mai larg de promovare a sănătății (acordând atenție la factorul juridic, social și cultural) Antonova R, Lex S, Vassileva S, Salman R, Kalikov J, Blumberg S, Gangarova T, von Unger H, Dreezens-Fuhrke J. From Culturally Sensitive to Community- Based A Practical Manual on Effective Models of Participatory Community-Based HIV/STI Prevention in Migrants/Ethnic Minorities. Health and Social Development Foundation, 2012.

24 Activitate 1: Strategii pentru îmbunătățirea accesului la îngrijiri medicale pentru populațiile minorităților etnice Prezentarea metodologiei: În grupuri mici: Strategii pentru îmbunătățirea accesului la asistență medicală pentru grupurile de populație etnice minoritare in regiunea / tara respectiva. Prioritizarea strategiilor. In plen: Rezumat al rezultatelor în grupuri mici. Discuție de grup.

25 Va multumim si asteptam intrebari…
Pictures: Andalusian Childhood Observatory (OIA, Observatorio de la Infancia de Andalucía) 2014; Josefa Marín Vega 2014; RedIsir 2014; Morguefile 2014.

26 Referințe Antonova R, Lex S, Vassileva S, Salman R, Kalikov J, Blumberg S, Gangarova T, von Unger H, Dreezens-Fuhrke J. From Culturally Sensitive to Community-Based A Practical Manual on Effective Models of Participatory Community-Based HIV/STI Prevention in Migrants/Ethnic Minorities. Health and Social Development Foundation, Available at: Fundación Secretariado General Gitano. Handbook for Action in the Area of Health Services with the Roma Community. Fundación Secretariado General Gitano Available at: Health and the Roma Community, analysis of the situation in Europe. Bulgaria, Czech Republic, Greece, Portugal, Romania, Slovakia, Spain report. Fundación Secretariado General Gitano, Available at: Matrix Knowledge. Identifying best practice in actions on tobacco smoking to reduce health Inequalities. European Union, Available at: Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM-TP, Training packages for health professionals to improve access and quality of health services for migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of Public Health, University of Copenhagen, 2015a. Available at: Roma Health Report. European Commission, Health and Consumers. Available at: SRAP Network. Understanding drug addiction in Roma and Sinti communities Available at:

27 Referințe Bhopal RS, Rafnsson SB, Agyemang C, et al . Mortality from circulatory diseases by specific country of birth across six European countries: test of concept. Eur J Public Health 2011; 22:353-9. Bhopal, R. Migration, ethnicity, race, and health in multicultural societies. Oxford: Oxford University Press.p Bhugra, D., Gupta, S. (eds.). Migration and Mental Health. London and New York: Cambridge University Press. 2006 Centre for Maternal and Child Enquiries. Saving Mothers’ Lives: Reviewing deaths to make motherhood safer: 2006–2008. BJOG, 2011; 118(s1):1–203. Council of Europe (undated) Defending Roma Human Rights in Europe. Dinca, I. Vaccine preventable diseases and the Roma. European Centre for Disease Prevention and Control. 2011 FRA. FRANET Country thematic studies on the situation of Roma, Luxembourg, Publications Office. 2013 FRA for the European Parliament Analysis of FRA Roma survey results by gender, 2013. Ge, L. Saving mothers’ lives: reviewing maternal deaths to make childbirth safer –2005. London: CEMACH. 2007 Gushulak B, Pace P, Weekers J. Migration and health of migrants. In: Poverty and social exclusion in the WHO European Region: health systems respond. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe. 2010 Hansen, K., Melhus, M., Lund, E. Ethnicity, self-reported health, discrimination and socioeconomic status: a study of Sami and non-Sami Norwegian populations. International Journal of Circumpolar Health, North America, 2010; 69. Hellenic Center for Disease Control and Prevention Horwitz, A.V., Wakefield, J.C. The epidemic in mental illness: clinical fact or survey artifact? Contexts, 2006; 5(1): jcic-Voortman, J.K., Baan, C.A., Seidell, J.C., Verhoeff, A.P. Obesity and cardiovascular disease risk among Turkish and Moroccan migrant groups in Europe: a systematic review. Obesity Reviews 2012; 13, 2–16. Kallayova, D., Bosak, L. Improvement of health services for Roma communities in Slovakia. In: Ingleby, D. et al (eds.) Inequalities in Health Care for Migrants and Ethnic Minorities. COST Series on Health and Diversity. Antwerpen: Garant Publishers. 2012 Karlsen, S. et al. Racism, psychosis and common mental disorder among ethnic minority groups in England. Psychological Medicine, 2005; 35:12:1795–1803 Mackenbach, J. P., Bos, V., Garssen, M. J., Kunst, A. E. Mortality among non-western migrants in The Netherlands. Nederlands Tijdschrift Geneeskunde, 2005; 149(17): Masseria et al. The socio-economic determinants of the health status of Roma in comparison with non-Roma in Bulgaria, Hungary and Romania. European Journal of Public Health , 2010; Vol. 20, No. 5, 549–554. Mellou K, et al. Considerations on the Current Universal Vaccination Policy against Hepatitis A in Greece after Recent Out-breaks. PLoS ONE 2015; 10(1): e doi: /journal.pone Migrant and Ethnic Health Observatory (MEHO). Website:

28 Referințe Monteiro, A.P. et al. Promotion of mental health in Roma people: social representations of mental health and wellbeing in a Roma community. European Psychiatry: Abstracts of the 21th European Congress of Psychiatry. 2013 Muscat, MD. Who Gets Measles in Europe?. The Journal of Infectious Diseases 2011;204:S353–S36 Orlikova H, Rogalska J, Kazanowska-Zielinska E, Jankowski T, Slodzinski J, Kess B, Stefanoff P. Spotlight on measles 2010: A measles outbreak in a Roma population in Pulawy, eastern Poland, June to August Euro Surveill. 2010;15(17):pii=19550. OSF, No Data—No Progress. Country Findings. Data Collection in Countries Participating in the Decade of Roma Inclusion, 2005– Rafnsson, S.B., Bhopal, R.S., Agyemang, C., Fagot-Campagna, A., Harding, S., Hammar, N., Kunst, A.E. et al. Sizable variations in circulatory disease mortality by region and country of birth in six European countries. Eur J Public Health , 2013; 23 (4) Rechel, B. et al. Access to health care for Roma children in Central and Eastern Europe: findings from a qualitative study in Bulgaria. International Journal for Equity in Health, 2009; 8: 24. Selten, J. P., Laan, W., Kupka, R., Smeets, H. & van Os, J. Meer kans op depressie en psychose bij allochtonen. Ned Tijdschr Geneeskd, 2011; 155. Singhammer, J. et al. Etniske minoriteters sundhed. Partnerskabet for undersøgelse av etniske minoriteters sundhed, Center for Folkesundhed. 2008 Sjölander, P. What is known about the health and living conditions of the indigenous people of northern Scandinavia, the Sami? Global health Action Smith, D., Ruston, A. 'If you feel that nobody wants you you'll withdraw into your own’: Gypsies/Travellers, networks and healthcare utilisation. Sociology of Health and Illness, Vol. 35; 2013; 8: Stewart K. Human Development in Europe. New York, United Nations Development Programme (Human Development Research Paper 2010/7) Vandenheede, H. et al. Migrant mortality from diabetes mellitus across Europe: the importance of socio-economic change. European Journal of Epidemiology 2012; 27, 109–117. Veling, W., Selten, J. P., Veen, N., Laan, W., Blom, J. D. & Hoek, H. W. Incidence of schizophrenia among ethnic minorities in the Netherlands: a four-year first-contact study. Schizophr.Res, 2006; 86, Villadsen, S.F., et al. Cross-country variation in stillbirth and neonatal mortality in offspring of Turkish migrants in northern Europe. European Journal of Public Health, 2010; 20(5):530–535. WHO Regional Office for Europe. The Tallinn Charter “Health Systems for Health and Wealth”. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe. 2008 Zeljko, H.M. et al. Age trends in prevalence of cardiovascular risk factors in Roma minority population of Croatia. Economics and Human Biology 11: Skodova, Z. et al (2010) Psychosocial factors of coronary heart disease and quality of life among Roma coronary patients: a study matched by socioeconomic position. International Journal of Public Health; 2013; 55(5):

29