Prezentarea se încărcă. Vă rugăm să așteptați

Prezentarea se încărcă. Vă rugăm să așteptați

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR

Prezentări similare


Prezentarea pe tema: "ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR"— Transcriere de prezentare:

1 ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR
PENITENCIARUL BAIA MARE

2 Seminarul Condițiile de detenție din România: Provocări, bune practici și perspective Reglementarea procedurii privitoare la lucrările științifice

3 SUMAR: Considerații preliminare Reglementare normativă actuală
Studii de caz – Penitenciarul Baia Mare Riscuri instituționale: judiciare și disciplinare, execuțional-penale, materiale, etice și de percepție socială Propuneri de lege ferenda Concluzii

4 Considerații preliminare
Cu titlu introductiv, facem precizarea că la nivelul Penitenciarului Baia Mare nu s-a înregistrat nici un caz de acordare de zile câştig, respectiv de reducere a duratei pedepsei privative de libertate, deţinuţilor care au solicitat elaborarea de lucrări ştiinţifice ori invenţii sau inovaţii brevetate, în baza prevederilor legislaţiei execuţional-penale, în speţă art. 76 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 275/2006 (abrogată) şi ulterior conform art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr.254/2013 (în vigoare).

5 Aceasta, ca urmare a faptului că administraţia penitenciarului a considerat că dispoziţiile normative în cauză generează, în cazul aplicării lor superficiale şi necontrolate, un risc semnificativ de eludare a regimului legal de detenţie, mai ales în ceea ce priveşte deţinuţii care au fost condamnaţi pentru fapte grave, îndeosebi de corupţie sau asimilate acestora.

6 Conducerea Penitenciarului Baia Mare a promovat, în regim permanent, un set de măsuri administrative şi instituţionale, de factură preventivă şi reactivă, menite a prezerva regimul de legalitate din penitenciar, în sensul analizării acestui gen de solicitări formulate de către deţinuţi cu maximă rigoare şi cu angajarea unor verificări profesionale stricte, referitoare la legalitatea şi oportunitatea aprobării acestora.

7 Reglementare normativă actuală
Art. 96, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu referire la partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, potrivit căruia „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate”;

8 Articolul UNIC al Ordonanţei de Urgenţă Nr
Articolul UNIC al Ordonanţei de Urgenţă Nr. 2/2016 din 3 februarie 2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care prevede suspendarea reglementărilor legale de la lit. f), până la data de 1 septembrie 2016;

9 Art. 63 – 85 din cuprinsul Secțiunii a 8-a a Deciziei directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor Nr. 619 din 14 octombrie 2011, pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate aflate în unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, articole care fac referire la dispozițiile generale aplicabile activității de elaborare a unei lucrări științifice sau invenții și totodată reglementează modalitatea de acordare a zilelor considerate ca executate ca urmare a elaborări de lucrări științifice publicate sau a invențiilor brevetate de către persoanele private de libertate;

10 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 37 din 21 ianuarie 2016 privind aprobarea Raportului Inspecției Judiciare nr. 5679/IJ/3329/DIJ/2015 privind identificarea practicii administrative și judiciare în aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 de către judecătorii de supraveghere a privării de libertate și instanțele de judecată.

11 Studii de caz – Penitenciarul Baia Mare
Pe parcursul a 10 ani, de la apariţia Legii nr. 275/2006 şi până în prezent, la nivelul Penitenciarului Baia Mare au existat doar trei solicitări de acest gen, pe care le redăm sintetic în cele ce urmează, din perspectiva deciziilor negative, de neaprobare în totalitate a acestora, de către conducerea penitenciarului, astfel:

12 III.1. La data de a fost transferat de la Penitenciarul Satu Mare la Penitenciarul Baia Mare deţinutul G.V., recidivist, condamnat la executarea unei pedepse de 6 ani şi 6 luni pentru furt calificat. Pe parcursul executării pedepsei acesta a formulat o serie de cereri către administraţia penitenciarului în vederea acordării condiţiilor necesare realizării şi brevetării unor invenţii, însă fără a solicita explicit acordarea zilelor câştig, respectiv reducerea pedepsei. Având în vedere că deţinutul avea meseria de croitor şi în raport de profilul criminologic al acestuia, fiind titularul unui cazier judiciar ce denotă o stare de recidivă semnificativă și tendințe infracționale accentuate, directorul Penitenciarului Baia Mare i-a comunicat deţinutului, în cadrul unei audienţe, că este de acord ca demersurile sale să constituie exclusiv o modalitate de exercitare a activităţilor de reintegrare socială, dar nu şi cu scopul reducerii pedepsei, ceea ce s-a şi întâmplat în fapt, deţinutul neobţinând nici un beneficiu de această natură.

13 Mai mult, în urma discutării situației acestuia de către Comisia de propuneri pentru liberarea condiționată, la împlinirea fracției legale, acesta a fost amânat la mai multe termene, pentru o perioadă cumulată de peste un an de la data primei analize, îndeosebi ca urmare a documentării de către DIICOT- Biroul Teritorial Maramureş, în colaborare cu administraţia penitenciarului, a săvârşirii de către deţinut, în timpul executării pedepsei, a infracţiunilor de denunţare calomnioasă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care s-a întocmit raport de incident şi s-a constituit dosar penal pe numele deţinutului.

14 III.2. La data de , a fost depus la Penitenciarul Baia Mare deţinutul C.F.P., fără antecedente penale, condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani pentru infracţiuni la Legea pentru sancţionarea spălării banilor (Legea nr. 656/2002). La data de acesta adresează o cerere conducerii penitenciarului, prin care solicită stabilirea unui program de lucru în vederea elaborării unei lucrări ştiinţifice. Ca urmare a analizării actelor anexate cererii deţinutului, directorul penitenciarului nu aprobă cererea, invocând neîndeplinirea condiţiilor de autenticitate şi oficialitate ale înscrisurilor anexate, conform rezoluţiei olografe de pe cererea deţinutului. La data de , deţinutul solicită o audienţă directorului unităţii, cu scop clarificativ, iar ca urmare a comunicării către deţinut a rigorilor instituţionale de elaborare a unei lucrări ştiinţifice acesta renunţă, prin asumare scrisă, la redactarea acesteia.

15 III.3. La data de a fost transferat de la Penitenciarul Gherla la Penitenciarul Baia Mare deţinutul M.I., fără antecedente penale, condamnat la executarea unei pedepse de 7 ani pentru deturnare de fonduri. La data de deţinutul întocmeşte o cerere către conducerea unităţii prin care înaintează o lucrare publicată de acesta, solicitând totodată acordarea zilelor considerate ca fiind executate, invocând prevederile legale în materie. Cererea deţinutului nu a fost aprobată și nu i-au fost acordate zilele câştig din următoarele motive: acesta a scris lucrarea fără a notifica administraţia penitenciarului, fără a prezenta recomandarea unui profesor sau conferenţiar universitar şi fără a avea un program stabilit, pentru a putea fi monitorizat şi verificat conform prevederilor legale, sens în care administraţia penitenciarului nu a considerat lucrarea ca fiind înregistrată din punct de vedere legal;

16 a folosit, în mod nejustificat, cu titlu de recomandare, referatul profesorului dat cu ocazia scrierii lucrării de disertaţie, în cadrul unui masterat pe care l-a finalizat anterior; nu a respectat procedura prevăzută de Decizia Directorului General 619 din Pe cale de consecinţă conducerea penitenciarului a depus toate diligenţele legale necesare în vederea neacordării celor solicitate de deţinut, refuzând categoric acordarea zilelor câştig, având în vedere nelegalitatea şi nerespectarea procedurilor în materie.

17 Deţinutul a contestat hotărârea conducerii unităţii, de a nu-i acorda zilele câştig şi de a nu recunoaşte lucrarea în cauză, la judecătorul de supraveghere, care a confirmat legalitatea deciziei directorului penitenciarului. Împotriva încheierii date de judecătorul de supraveghere deţinutul a făcut contestaţie la instanţa de judecată, care a menţinut în mod definitiv și irevocabil hotărârile anterioare, conform celor decise de conducerea penitenciarului şi confirmate de judecătorul de supraveghere, în sensul neacordării zilelor câştig deţinutului în cauză.

18 Riscuri instituționale: judiciare și disciplinare, execuțional-penale, materiale, etice și de percepție socială (în cazul neaplicării corecte și riguroase a normelor legale incidente elaborării de lucrări științifice): IV.1. Riscuri judiciare și disciplinare: Pentru deținuți: Riscuri judiciare: săvârșirea unor infracțiuni de fals incriminate de Codul Penal (reglementate la titlul VI, capitolul III din Codul penal); Riscuri disciplinare: potrivit Legii nr. 254/2013, art. 82, lit. c) „iniţierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate„ și lit. g) „stabilirea de relaţii cu persoane condamnate sau persoane din interiorul ori exteriorul penitenciarului, cu scopul de a împiedica înfăptuirea justiţiei sau aplicarea normelor regimului de executare a pedepselor privative de libertate”;

19 Pentru personal: Riscuri judiciare: săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului incriminată de art. 269 Cod penal; Riscuri disciplinare: potrivit Legii nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, art. 69 lit. a) ”manifestările care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea”; lit. b) ”neglijenţă şi superficialitate manifestată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a dispoziţiilor legale sau a celor primite de la şefii ierarhici ori de la autorităţile anume abilitate de lege” și lit. d) „depăşirea atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament necorespunzător faţă de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau faţă de alte persoane cu care intră în contact în timpul serviciului”;

20 Pentru coordonatorii științifici universitari:
Riscuri judiciare: săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului incriminată de art. 269 Cod penal și a unor infracțiuni de fals (reglementate la titlul VI, capitolul III din Codul penal); Riscuri disciplinare/deontologice: potrivit legislației specifice și a deontologiei universitare.

21 IV.2. Riscuri execuțional-penale:
eludarea regimului legal de detenție și liberarea condiționată prematură ca urmare a acordării de zile câștig; beneficii execuționale ilicite pe parcursul executării pedepsei, ca urmare a acordării nejustificate de recompense și includerea în regimuri de executare superioare, în sens progresiv; alte facilități ce țin de regimul penitenciar (ex: acces preferențial la spații educaționale, bibliotecă, libertate de mișcare suplimentară în spațiul penitenciar și extra-penitenciar pentru deținuții incluși în regimul deschis).

22 IV.3. Riscuri materiale: Angrenarea de resurse financiare și logistice consistente și complexe, din fonduri publice, în cursul urmăririi penale și judecății, din partea organelor judiciare ale statului, îndeosebi în cazurile de mare corupție, în vederea condamnării vinovaților și recuperării prejudiciilor produse prin infracțiuni, resurse a căror cheltuire anterioară justificată devine desuetă în faza execuțional-penală, în cazul neexecutării conforme și integrale a pedepsei de către condamnat, din vina comună a deținutului și administrației penitenciare.

23 IV.4. Riscuri de etică și coeziune publică:
decredibilizarea instituției penitenciare ca administrator public al segmentului execuțional-penal în raport cu structurile de parchet și instanțele de judecată, care înfăptuiesc actul de justiție; diluarea valorilor de umanism carceral și reintegrare socială a deținuților prin invocarea lor artificială și nejustificată în sensul falsei validării, de către personalul din penitenciare, a propriilor demersuri profesionale de acceptare sau complicitate cu falșii creatori de lucrări științifice din penitenciare.

24 IV.5. Riscuri de percepție socială
augmentează percepția socială conform căreia marii corupți vor găsi întotdeauna o cale de a eluda regimul legal de detenție și implicit plata morală pe care o datorează societății; dezvoltă pattern-urile etice iraționale și negative ale majorității cetățenilor, care consideră că investițiile în închisori nu sunt necesare.

25 Propuneri de lege ferenda:
Prima opțiune: eliminarea completă din legislație a acestei reglementări, absentă sau rarisimă raportat la sistemele europene (regăsită în diverse forme în legislația din Italia, Irlanda, Marea Britanie) și nordatlantice de drept execuțional-penal, opțiune justificată de preemțiunea de oportunitate (ce nu funcționează corect și generează consecințe grave trebuie eliminat) în fața purismului normativ (norma în sine e bună, dar trebuie reglementată suplimentar).

26 A doua opțiune: menținerea reglementării, însă cu următoarele condiții:
legiferarea propunerilor cuprinse în Hotărârea CSM nr. 37 din 21 ianuarie 2016; interdicția cumulării simultane a mai multor beneficii execuționale (ex: munca la un punct de lucru cu elaborarea de lucrări științifice); debutul științific al condamnatului să nu se producă în închisoare, ci să existe un istoric educațional, profesional și academic personal cert (nu este o condiție discriminatorie ci una probatorie a aptitudinilor necesare accesului la această facilitate specială, ce presupune înaltă calificare);

27 introducerea în legea de executare a pedepselor a unor sancțiuni corelative explicite și graduale corespunzătoare exercitării cu rea-credință sau frauduloase a acestei facilități (ex: în cazul plagiatului, a identității false a autorului); limitarea numărului de lucrări științifice pe care un deținut le poate elabora în cursul executării pedepsei în condițiile reducerii corespunzătoare a acesteia, prin crearea unui standard care să includă mai multe variabile cu rol de etalon: durata pedepsei, nivelul pregătirii academice, comportamentul condamnatului, regimul de executare, etc.

28 Concluzii Este necesară intervenția pe două paliere distincte: legislativ, în sensul completării și clarificării normative, cu scopul unei aplicări omogene a acestei instituții de drept execuțional-penal; administrativ, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate.


Descărcați ppt "ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR"

Prezentări similare


Publicitate de la Google