Construcţionism şi Metodologii Calitative în Sociologia Juridică

Prezentarea pe tema: "Construcţionism şi Metodologii Calitative în Sociologia Juridică"— Transcriere de prezentare:

1 Construcţionism şi Metodologii Calitative în Sociologia Juridică
Masterand Elena UNGURU, Facultatea de Filosofie şi Ştiinte Social-Politice UAIC Masterand Elena ALEXA Facultatea de Filosofie şi Ştiinte Social-Politice UAIC Coordonator Lect. Univ. Dr. Antonio SANDU Facultatea de Drept UMK

2 Introducere Analiza semiologică a fenomenelor Socio-Juridice permite cercetătorului accesul la un univers multidimensional de semnificaţii care este reprezentat de sistemul juridic, nu atât privit ca instituţie, ci ca vector al acţiunii sociale prin strategii reglementate legal.

3 1. Epistemologii construcţioniste în analiza fenomenelor socio-juridice
Considerăm sistemul juridic ca un fenomen multidimensional întrucât analiza acestuia permite cercetătorului explorarea unei multitudini de ipoteze de cercetare din perspective paradigmatice diferite care converg într-o finalitate de protecţie a drepturilor indivizilor.

4 Epistemologia construcţionistă are în vedere apariţia paradigmelor ştiinţifice, sociale şi culturale ca pe o ”negociere” a interpretărilor oferite datelor provenite dinspre realitatea empirică sau din alte spaţii ale cunoaşterii cum ar fi teoretizări, modele etc.

5 1.1. Construcţionism şi postmodernism
Epistemologia construcţionistă este prin structura sa apropiată de postmodernism, de viziunea lyotardiană conform căreia imaginea noastră despre realitate este o naraţiune, un consens al discursului – consideră Hacking (1999:196). Discursul juridic este o formă particulară de discurs şi poate fi analizat în manieră construcţionistă ca analiză textuală.

6 1.2 Modelul construcţionist în sociologia Juridică
Modelul construcţionist în general, şi cel al sistemului juridic în cazul studiului nostru, este văzut în maniera propusă de Jean Francois Lyotard ca fiind o deconstrucţie a conceptului de realitate până la nivelul de construcţie socială, de „naraţiune”, de practică discursivă generatoare de consens.

7 Metodologia construcţionistă generează în planul juridic o viziune conform căreia cercetarea juridică este un proces de creare constructivă şi colaborativă a realităţii în procesul de comunicare şi cu instrumentele limbajului fiecare individ influenţând şi modelând răspunsurile celorlalţi (Sandu, Cojocaru, Ponea, 2010).

8 2. Metodologii calitative – clarificări conceptuale
Orice demers ştiinţific conţine o serie de etape metodologice pornind de la construirea ipotezelor şi întrebărilor cercetării, explicarea şi operaţionalizarea cadrelor teoretice şi coordonate cu acestea a ipotezelor cercetării, stabilirea metodelor, tehnicilor şi instrumentele utilizate.

9 2.1. Validarea datelor În scopul asigurării validităţii datelor se utilizează triangularea metodelor, a spaţiului cât şi a surselor de date. Ştefan Cojocaru, pornind de la Caracelli şi Greene consideră triangularea ca o strategie de evaluare a aceluiaşi fenomen prin diverse metode, asigurându-se astfel convergenţa şi validitatea cercetării, creind premisele mixării metodologice.

10 3. Grounded Theory Literatura de specialitate defineşte grounded theory ca fiind o abordare inductivă, ce porneşte de la observaţii generale şi care pe parcursul procesului analitic creează categorii conceptuale care explică tema cercetată (Goulding, 1999; Branc, 2008).

11 3.1. Construcţia categoriilor în Grounded Theory
Constructivist Grounded Theory porneşte, în opinia Simonei Adam, de la o codificare a datelor folosind concepte senzitive. Codarea datelor urmează două faze: codarea iniţială care are ca scop cercetarea datelor în scopul descoperirii temelor sau categoriilor semnificative. Aceasta este urmată de o codare focalizată, care presupune o categorizare a datelor mai apropiată de teorie. (Lincoln, Denzin, 2000).

12 3.2. Analiza de conţinut Analiza de conţinut calitativă se întemeiază pe paradigma constructivistă (construcţionistă în accepţiunea restrânsă utilizată de noi anterior). Activitatea inductivă se realizează prin trei paşi succesivi: structuri in vivo, extragerea cuvintelor cheie,extragerea unor categorii globalizante. Interpretarea este realizată printr-o “grilă axială” reprezentată de categoriile identificate.

13 4. Tehnici de culegere a datelor utilizate frecvent în Grounded Theory
4.1 Focus grupul Interviul de tip focus grup este un interviu de grup,în care datele sunt culese pentru analiza percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor, nevoilor şi opiniilor oamenilor. 4.2. Interviul “Are menirea de a ne furniza date suplimentare şi complementare cu privire la tema studiată” (Miftode, 2003, p:244).

14 4.3. Ancheta apreciativă (investigaţia apreciativă)
Presupune investigarea a ceea ce este ce mai bun, cel mai de valoare într-o organizaţie la indivizi şi în mediul social.Cercetarea se focusează pe imaginaţie şi inovativitate socială. Principalul instrument utilizat este interviul apreciativ care urmăreşte proiecţia imaginilor pozitive existente la nivelul sistemului asupra dezvoltării acelui sistem.

15 Grupul de investigaţii apreciative
Pornind de la Metodologia anchetei apreciative, s-a constituit grupul de investigaţii apreciative alcătuit din 19 magistraţi din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii. Grupul îşi propune realizarea unui profil al magistratului şi strategii de formare profesională.

16 Cerinţe faţă de profilul magistratului
Profilul magistratului trebuie să rezulte din identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul juridic din ţara noastră; Profilul magistratului trebuie alcătuit în spiritul unui echilibru (mereu analizat şi perfecţionat) între independenţa şi răspunderea judecătorului şi a justiţiei;

17 Cerinţele de bază ale exercitării profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc
1. Să fie în stare să gândescă independent în chestiuni juridice. 2. Să recunoască factorii intrapersonali care îi pot împiedica judecata corectă. 3. Să înţeleagă societatea românească. 4. Să manifeste integritate morală; să aibă capacitatea şi curajul înbunătăţirii mediului social intraorganizaţional în care îşi desfăşoară activitatea profesională.

18 5. Să comunice clar şi logic şi să fie receptiv la informaţia care îi poate îmbunătăţi mesajul.
6. Să fie credibil, demn de încredere. Judecătorii şi procurorii trebuie să acţioneze, şi să fie percepuţi ca acţionând, cu profesionalism şi corectitudine. 7. Să fie eficient în managementul propriilor îndatoriri şi să contribuie la îmbunătăţirea administrarii instanţei.

19 Calităţille mentale care satisfac cerinţele profesiunii de magistrat:
Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a identifica: concluzii inadecvate, necorespunzătoare; date care pot susţine o ipoteză; informaţia nouă necesară pentru a trage o concluzie; Integritate/cosistenţă cognitiv-morală. Este calitatea personală care îi permite magistratului să se sustragă oricărui fel de influenţă asupra procesului prin care el caută/admite probe şi deliberează.

20 Calităţille mentale care satisfac cerinţele profesiunii de magistrat:
Conştientizarea socială şi angajamentul este competenţa care-i permite magistratului să analizeze, să evalueze şi să se angajeze creativ în reconstruirea modelelor. Predispoziţie pentru muncă intensă şi invăţare profesională continuă; autenticitate şi motivare intrinsecă a activităţilor profesionale sunt rezultate ale învăţării, pe fondul unor calităţi personale.

21 Calităţille mentale care satisfac cerinţele profesiunii de magistrat:
Comunicare clară şi logică, receptivitate faţă de orice informaţie şi autocontol. Magistratul cu bună capacitate de comunicare se exprimă în mod precis, clar şi inteligibil. Conştiinciozitate, diligenţă, respect colegial. Aceste calităţi presupun constanţă, perseverenţă şi concentrare.

22 11. References www.edituralumen.ro
Adam, S., (2009), Profesia de cadru didactic între reprezentare socială şi vocaţie individuală, in Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei , noiembrei 2009 disponibila la Agrabian, M. (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutlui European, Iaşi Bandura, A, Ross, D., Ross, S. (1961). Transmission of aggression though imitation of aggressive models in Journal of abnormal and social pshylogy, Vol. 63, pp Branc, S. (2008). Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul secolului XX, Editura Lumen, Iaşi Charmaz, K. (2006), Constructing Grounded Theory: A Practical Guide Through Qualitative Analyses, Sage Publications, London, UK.

23 Chelcea, S., (2007). Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti
Cojocaru, D. (2003). Focus grupul-tehnica de cercetare a socialului, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 1/aprilie, Editura Lumen, Iaşi Cojocaru, D., Cojocaru, Şt, Bunea, O. (2009). Evaluarea serviciilor din perspectiva managementului de caz. Centrul de servicii de tip familial, DGASPC Bacău, în Revista Social Research Reports, Vol. 1/ Iulie, Editura Expert Projects, Iaşi Cojocaru, Şt, (2010a). Evaluarea programelor de asistenţă socială, Polirom, Iaşi. Cojocaru, Şt. (2005b). Focus grupul - tehnica utilizata pentru evaluarea nevoilor din comunitate, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 8/martie, Editura Lumen, Iaşi

24 planning and learning. Social Research Reports, 10, 3-105.
Cooperrider, D.L., Sorensen, P.F., Whitney, D., Yaeger, T. F. (Eds.) (2005). Appreciative inquiry : Rethinking human organization toward a positive theory of change (pp ). Champaign, Illinois: Stripes. Fernando, M.S.C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational planning and learning. Social Research Reports, 10, Gergen, K. (2005). Social construction in context, Sage Publications, UK Glasser, B., Strauss, A (1967), Discovery of Grounded Theory: The Strategies for Qualitative Research, New Jersey, Aldine Transaction. Goulding, C. (1999). Grounded Theory: some reflections on paradigm, procedures and misconceptions, Working Paper Series June

25 Gross, P., Levitt, N., , (1988) Higher Supertition: The Academic Left and its Quarrels With Science, the Johns Hopkins University Press Haar, Van Der, D., (2002). A Positive Change. A Social Constructionist Inquiry into the Possibilities to Evaluate appreciative Inquiry, Master Thesis, Tilburg University Hacking, Ian (1999) The Social Construction of What? . Harvard University Press, USA. Hatos, A. (2009). Focus grup. Tehnica utilizată pentru evaluarea nevoilor din comunitate Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socio-umanului. Iaşi: Polirom Krueger R., Casey M. (2005). Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Collegium, Polirom, Iaşi, Liotard, J.,F., (1984). The postmodern condition: a report on knowledge, University of Minnesota Press Lincoln, Y., Denzin, N., (2000). Handbook of Qualitative Research. Londra: SAGE.

26 Madrid, F.V., (2008). La intervention apreciativa: una nueva manera de descrrubir, crear, compartir, e implementer conociemiento para el cambio en institutions gubernamentales o privadas, in Revista de Cercetare si Interventie Sociala, Vol 20, 2008, Editura Lumen, Iasi. Marvasti, A (2003), Qualitative Research in Sociology. Sage Publication, London, UK. Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi Plugaru, A., Ponea, S., (2010). Evaluation of Supervision Practice of the Social Services provided to Elderly in Home Care Centre, in Postmodern Openings, Vol 3, 2010, Editura Lumen, Iasi Ponea, S., Chicos, C., Romii intre pozitiv si negativ, lucrarea prezentata in cadrul seminarului de prezentată în cadrul seminarului Sandu, A. (coord., 2010), Supervizare de caz în asistenţa socială, în cadrul Programului Masteral Supervizare şi Planificare Socială, Universitatea “ Al. I. Cuza” Iaşi. Preskill, Castambas (2006). Reframing Evaluation Through Appreciatuve Inquiry, Sage Publications UK Sandu A. (2002). Asistenţă şi intervenţie socială, Ed. Lumen, Iaşi. Sandu, A. (2009b). Tehnici afirmativ-apreciative. O sociopedagogie a succesului, Editura Lumen, Iaşi

27 Sandu, A. , Cojocaru, S. , Ponea S. , Unguru, E
Sandu, A., Cojocaru, S., Ponea S., Unguru, E., (2010), An analysis of the competencies in supervision of social services, Social Research Report, December 2010 (Accepted Paper Series) Sandu, A., Cojocaru, Şt., Ponea, S. (2010). Appreciative evaluation training. Case Study: Lumen Consulting and Training Center / Evaluarea apreciativă a programelor de training. Studiu de caz: Centrul de Consultanţă şi Training Lumen, în Social Research Reports, Vol 8. / Febrauary, Editura Expert Projects, Iaşi, Sandu, A., Ponea, S. (2010). Appreciative counselling. Methodological framework/ Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2 / iunie, Editura Lumen, Iaşi Sandu, A., Ponea, S. (2010a). Applied protocol for appreciative group socialization / Protocol de aplicare a grupului de socializare apreciativ, în Revista Postmodern Openings, Număr Special mai, Editura Lumen, Iaşi Sandu, A., Ponea, S. (2010b). Appreciative counselling. Methodological framework/ Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2/ iunie, Editura Lumen, Iaşi

28 Sandu, A., Ponea, S. (2010c). Social constructionism as a semiotical paradigm. An analytical aproach of social creativity, în volumul Conferinţei Internaţionale Inventica, Iaşi, 2010 Sandu, A., Ponea, S., Vlasă, B., (2010), Grilă de analiză calitativă a datelor cercetării „Analiza oportunităţii introducerii ocupaţiei de „Supervizor în serviciile sociale” în COR şi elemente de analiză ocupaţională” Master Supervizare şi Planificare socială Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi Socorro, M., Fernando C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational planning and learning, în Revista Social Research reports, Vol. 10/Aprilie Strauss, A., Corbin, J. (1998). Basics of qualitative research: Teachniques and procedures of Developing Grounded Theory, Sage Publications, UK Yballe, L., O’Connor, D. (2004). Toward a pedagogy of appreciation, in Cooperrider, D., Avital, M. (editors) (2004). Constructive discourse and human organization, Elsevier,